Banca Naţională a României nu va duce economia românească şi mai rău în criză ca urmare a unei erori prin care ar putea relaxa prea rapid politica monetară, a explicat, ieri, domnul Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR.
Adrian Vasilescu a declarat: "BNR nu agrează cuvântul relaxare şi nu are, în momentul de faţă, nicio intenţie de relaxare a politicii monetare", adăugând că Banca Centrală a încheiat o convenţie cu Fondul Monetar Internaţional prin care s-a angajat să diminueze nivelul rezevelor minime obligatorii pe care băncile comerciale le plasează la BNR, însă treptat.
"Un miliard de euro deja au fost eliberaţi, mai sunt 11 miliarde, dar BNR nu se grăbeşte să inunde piaţa interbancară cu valută pentru că ar fi o mare greşeală", susţine consilierul Guvernatorului.
Domnia sa a completat că BNR va reduce nivelul rezervelor minime obligatorii treptat, astfel încât, la momentul aderării la zona euro acestea să fie de aproximativ 2%, de la nivelul actual de 40% pentru pasivele în valută şi de 18% pentru cele în lei.
De asemenea, domnul Vasilescu a explicat că BNR a menţinut un nivel ridicat al rezervelor pentru a încetini activitatea de creditare care "în trecut fugea cu un tren intercity, în timp ce acum călătoreşte cu un tren pentru navetişti".
"Luam aceşti bani de la bănci pentru că nu era posibil ca un tren intercity să alerge pe linii de personal, aşa cum făcea creditarea", a declarat domnia sa.
De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR ar putea găsi soluţii de modificare a regulamentului de creditare - Regulamentul nr.11/2008, potrivit domnului Adrian Vasilescu, care, însă, a adăugat că personal nu vede de ce să fie modificat.
În ultima perioadă, băncile comerciale au acuzat Banca Naţională că menţine un regulament de creditare foarte restrictiv ce nu permite reluarea activităţii de creditare.
"Problema a fost că băncile nu au avut curajul să recunoască faptul că strâng şurubul la creditare şi au aruncat pisica în curtea BNR", a completat consilierul Guvernatorului BNR, precizând că, în prezent, creditarea funcţionează, dar mai încet.
• Dobânzile la depozite ar trebui să fie sub nivelul dobânzii de politică monetară
Reprezentantul BNR a mai spus că dobânzile acordate de băncile comerciale la depozite (n.r. - dobânzile pasive) ar trebui să fie sub nivelul dobânzii de politică monetară stabilită de BNR la 9,5% pe an, şi nu cu mult peste această valoare cum se întâmplă în prezent.
De asemenea, domnul Vasilescu a menţionat că nu consideră că băncile au format un cartel prin care să stabilească nivelul dobânzilor pasive, încălcând legile concurenţei. Totuşi, Consiliul Concurenţei investighează şi această posibilitate.
• Ministerul Finanţelor ar trebui să facă investiţii din banii pe care îi împrumută de la bănci
Pe partea de creditare, "băncile au client foarte bun, Ministerul Finanţelor Publice, care se împrumută de la bănci şi se va mai împrumuta o vreme", a mai spus domnul Vasilescu, menţionând că acesta este un lucru bun, în condiţiile în care avem un deficit bugetar de susţinut.
"Cu banii de la bănci, Ministerul Finanţelor plăteşte salarii şi pensii, iar banii se întorc în economie, însă ar fi de dorit ca o parte din aceşti bani să fie redirecţionaţi şi către investiţii, iar statul trebuie să aibă postura de investitor", a mai declarat consilierul Guvernatorului.
Domnia sa a mai atras atenţia că, la un moment dat, instituţiile bancare vor fi nevoite să se întoarcă la creditarea persoanelor fizice, deoarece Ministerul Finanţelor ar putea dispărea din peisaj dacă ar beneficia de credite de pe pieţele externe.