Agricultura a întârziat cu un an investiţii de sute de milioane de euro în industria alimentară

Procesatorii din industria alimentară au mizat pe o cofinanţare din fonduri europene de peste 330 de milioane de euro pentru derularea investiţiilor în acest an, dar multe programe au fost stopate deoarece Agricultura nu a obţinut aprobarea Comisiei Europene pentru derularea acestor fonduri.

Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară spun că sectorul ar fi asigurat o rată de absorbţie de aproape 45% din cele 741,6 milioane de euro, fonduri europene pentru dezvoltare rurală alocate Româ-niei pentru 2007. Astfel, producătorii din sectorul lactatelor, mezelarii sau crescătorii de păsări şi-au programat pentru investiţiile din acest an o cofinanţare din fonduri europene de peste 330 de milioane de euro.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) au anunţat, în cursul anului, diferite termene privind depunerea proiectelor pentru accesarea fondurilor de dezvoltare rurală. La începutul lunii octombrie, discursul MADR s-a schimbat, noua variantă vehiculată fiind că proiectele se pot depune doar după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cel mai probabil la începutul anului 2008.

"Finanţarea europeană nu s-a pierdut, pentru că banii se pot cheltui în termen de doi ani. În schimb, procesatorii au ratat oportunitatea de a realiza anumite investiţii. Practic, vorbim de o lipsă de continuitate a finanţărilor, pentru că programul SAPARD s-a încheiat în 2006, iar proiectele pentru dezvoltare rurală se vor putea depune, cel mai devreme, în februarie 2008", a declarat ieri preşedintele patronatului din industria laptelui, Valeriu Steriu.

Potrivit acestuia, dacă fondurile europene s-ar fi putut accesa din 2007, operatorii economici din sectorul lactatelor ar fi asigurat o rată de absorbţie de cel puţin 100 de milioane de euro.

"Situaţia este critică, pentru că multe firme se află în perioa-dă de tranziţie, până în 2009, în vederea modernizării. Multe dintre acestea nu au putut să-şi realizeze planul de modernizare tocmai din lipsa finanţării. Mult mai grav este că, deşi România a obţinut o perioadă de tranziţie până în 2009 pentru procesarea laptelui neconform cu normele europene, Autoritatea Veterinară a redus termenul până în 2008. Prin urmare, se doreşte scurtarea perioadei de adaptare la cerinţele Uniunii Europene, pe de altă parte nu sunt disponibile fondurile europene", a explicat Steriu.

Unităţile aflate în perioada de tranziţie pentru modernizare reprezintă o problemă şi pentru sectorul panificaţiei. În egală măsură, producătorii din sector au aşteptat în acest an fonduri europene cu ajurorul cărora să-şi finalizeze investiţiile.

"Este clar că nu toţi reprezentanţii sectorului de morărit şi panificaţie au reuşit să implementeze normele de siguranţă a alimentelor, peste 75% dintre producători mai au multe de realizat. Din nefericire, producătorii nu au avut posibilitatea să acceseze fonduri europene în acest an", a declarat preşedintele Rompan, Aurel Popescu.

Acesta a subliniat că, perioada de tranziţie pentru modernizare nu este singura problemă a sectorului şi, potrivit estimărilor Rompan, acest sector ar putea să aceseze fonduri europene de circa 80 de milioane de euro.

"Se pot identifica şi alte probleme mari din sector, cum ar fi forţa de muncă sau obligativitatea marilor fabrici de a se muta din oraş la periferie. Angajatorul nu reuşeşte să-şi asigure şi să-şi păstreze forţa de muncă necesară. Din aceas-tă cauză, există tendinţa de reducere a necesarului de forţă de muncă, prin automatizarea producţiei. Însă, acest obiectiv se poate realiza doar prin investiţii masive, iar fără cofinanţare europeană nu este realizabil", a spus Popescu.

În egală măsură, mezelarii au realizat, încă de la începutul anului, proiecte pentru fondurile de dezvoltare rurală.

"Primele fonduri SAPARD epuizate au fost pentru procesare carne. Necesarul de inves-tiţii pentru sector este fantastic de mare, iar procesatorii dispun de experienţa necesară în elaborarea proiectelor. Din nefericire, fondurile europene nu au putut fi accesate din acest an, astfel încât multe programe de investiţii au fost oprite. Cu siguranţă, procesatorii ar fi putut solicita fonduri de peste 100 de milioane de euro", a declarat, ieri, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, citat de NewsIn.

De asemenea, Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR) anunţa, la începutul anului, că până la 30% din investiţiile programate în 2007 ar fi trebuit să se realizeze din fonduri europene. Potrivit preşedintelui UNCPR, Ilie Van, crescătorii de păsări au pregătit proiecte de accesare a peste 50 de milioane de euro, fonduri europene destinate modernizării fermelor şi abatoarelor.

Prin urmare, mezelarii, producătorii de pâine, crescătorii de păsări sau reprezentanţii sectorului de lactate, au mizat în acest an pe o cofinanţare din fonduri europene de peste 330 milioane de euro şi s-au văzut obligaţi să amâne realizarea investiţiilor până la aprobarea PNDR de către Comisia Europeană, cel mai probabil la începutul anului 2008.

PNDR stabileşte politicile şi acţiunile de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, în domeniile agricol, silvic şi dezvoltare rurală, dar şi proiectele de investiţii. Prin PNDR se vor derula, până în 2013, fonduri europene de peste opt miliarde de euro, fonduri provenite din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. Potrivit datelor furnizate de MADR, fondurile pentru dezvoltare rurală repartizate pentru acest an sunt de 741,6 milioane de euro.