AMENDAMENTELE SENATORULUI ZAMFIR AU TRECUT ŞI DE FORUL DECIZIONAL Legea dării în plată, modificată de Parlament

Legea dării în plată a fost modificată de Parlament, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir.

Parlamentarul a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook, că modificările votate de deputaţi stabilesc trei situaţii certe de impreviziune:

"1. Devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naţionale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul;

2. Creşterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului;

3. Situaţia în care bunul ipotecat a fost executat".

Judecătorul poate identifica şi alte cazuri de impreviziune, subliniază domnul Zamfir. Acesta adaugă faptul că legea dării în plată, în noua sa formă, interzice introducerea în biroul de credite a persoanelor care au beneficiat de prevederile ei, iar reaua credinţă a debitorului trebuie probată de bancă, nu invocată.

"Aşa cum era de aşteptat, PNL şi USR au fost din nou împotriva debitorilor şi în mod sigur vor ataca la CCR", precizează senatorul ALDE.

Amendamentele aduse de Daniel Zamfir au fost adoptate cu 171 voturi pentru, 94 voturi împotrivă şi 11 abţineri.

Printre altele, proiectul de modificare a legii prevede că soluţia revizuirii judiciare a contractului în vederea echilibrării şi continuării sale este prioritară faţă de soluţia încetării contractului, care va fi dispusă doar în cazul unei imposibilităţi vădite a continuării sale.

Acesta subliniază, potrivit Agerpres: "Pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale. Pe perioada cât notificarea de dare în plată a fost efectivă, atât ratele, cât şi dobânzile şi penalităţile vor putea fi pretinse de la debitor doar dacă creditorul probează că acesta a fost de rea credinţă. Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului".

Amendamentele senatorului Zamfir la legea dării în plată au fost adoptate de senatori la începutul lunii decembrie 2018.

Parlamentarul ne-a explicat, la acea vreme: "Am stabilit anumite criterii, întrucât Curtea Constituţională prevede că părţile trebuie să negocieze contractul de credit, fiind necesar ca acesta să continue. Astfel, doar atunci când nu se găseşte o variantă se aplică darea în plată. Pentru că am întâlnit în instanţă cazuri care mai de care mai aberante, am hotărât să discutăm unele criterii pe impreviziune".

Parlamentarul ne-a mai spus că reprezentanţii băncilor s-au opus vehement acestor amendamente.

De altfel, comunitatea bancară sub­liniază, într-o scrisoare transmisă autorităţilor competente, că proiectul de lege instituie soluţii "fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României cu privire la interpretarea şi aplicarea acestui act normativ, fiind susceptibile de a aduce atingere securităţii circuitului civil şi puterii de lucru judecat al hotărârilor deja pronunţate în contextul deciziilor CCR, dar şi încrederii investitorilor în Statul Român".

Referitor la introducerea impreviziunii în legea dării în plată, scrisoarea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) arată: "Amendamentele elimină puterea judecătorului de a stabili existenţa şi condiţiile impreviziunii, contrar Deciziei CCR nr. 623/2016 şi denaturează noţiunea de impreviziune prin încercarea de reglementare a neprevăzutului".

În opinia pieţei bancare, amendamentele aduse acestei legi încalcă puterea general obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale în materia impreviziunii şi a dării în plată, încalcă principiul neretroactivităţii şi previzibilităţii legii civile, nu fac distincţie între debitorii care nu pot şi cei care nu vor să plătească.

În opinia bancherilor, o asemenea măsură ar încuraja consumatorii să se supra-îndatoreze, în loc să acorde o atenţie sporită propriilor posibilităţi de a-şi planifica în mod realist capacitatea de a se îndatora şi respectiv de a rambursa creditele contractate.

Menţionăm că Legea dării în plată, care prevede ştergerea datoriilor odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie, a trecut pe la Curtea Constituţională, care a decis ca debitorii care apelează la această reglementare să meargă în instanţă, unde judecătorii vor stabili dacă a avut loc impreviziunea.