Analiştii: Fondul Proprietatea nu avea cum să atingă scopul pentru care a fost creat

Fondul Proprietatea nu putea să îşi atingă scopul pentru care a fost creat - despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist, sunt de părere analiştii economici.

Ionel Blănculescu consideră Fondul Proprietatea (FP) un "mutant financiar", "o creaţie macabră" care nu are cum să îşi atingă scopul pentru care a fost constituit.

"Fondul s-a dovedit ineficient atât pentru acţionarii care nu au mai avut răbdare şi au preferat să îşi vândă participaţiile, cât şi pentru cei care deţin în continuare acţiuni", ne-a declarat domnia sa.

Ionel Blănculescu este de părere că FP ar trebui să se preocupe de sporirea eficienţei modului în care sunt administrate companiile la care este acţionar, nu de vânzarea de participaţii la aceste companii. Fondul nu creează valoare adăugată nici pentru întreprinderile din portofoliul său, nici pentru statul român, nici pentru contribuabili, ci doar pentru conducerea sa şi pentru propriii acţionari, în opinia domniei sale. Analistul economic ne-a declarat: "În loc ca statul să păstreze 49% din acţiunile < OMV Petrom >, a căror valoare creşte, ca urmare a prospectărilor pe care le realizează împreună cu < Exxon Mobil >, a preferat să transfere 20% (n.r. din totalul acţiunilor) către FP. În cazul în care FP începe să vândă din aceste acţiuni, valoarea lor va rămâne scăzută, în ciuda rezultatelor pozitive ale companiei, iar acest lucru ar dezavantaja statul".

Ionel Blănculescu atrage atenţia asupra faptului că investitori interesaţi de companii energetice din ţara noastră, pot alege să cumpere participaţii la acestea atât de la FP, cât şi de la statul român, care s-a înţeles cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să vândă astfel de pachete de acţiuni. "Următorul pas constă într-o majorare de capital, în urma căreia statul ar pierde controlul la companii din sectoare strategice", a completat domnia sa.

Liviu Voinea, preşedintele Grupul de Economie Aplicată (GEA), ne-a declarat că ideea care a stat la baza creării FP a fost greşită. "Nu poţi să oferi un titlu de despăgubire cu valoare incertă pentru o despăgubire cu valoare certă", este de părere domnia sa. Astfel, construcţia a ridicat, încă de la început, o serie de probleme de ordin moral, în opinia analistului economic. Ca fond de investiţii, FP a realizat un transfer de proprietate dinspre sectorul public către cel privat, fără să ofere, însă, vreun beneficiu statului, subliniază domnia sa. Liviu Voinea consideră că riscul pierderii controlului de către stat asupra unor companii importante poate fi prevenit, în cazul în care s-ar institui, prin lege, o limită a dimesiunii pachetelor pe care investitorii pot să le achiziţioneze.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că era inevitabil ca FP să evolueze în direcţia în care a făcut-o, modificându-şi raţiunea existenţei, în condiţiile în care capătă o viaţă proprie, ca urmare a listării la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Este normal ca administratorii de fonduri să aleagă să vândă acţiuni la anumite companii şi să cumpere la altele, în funcţie de performanţele şi perspectivele acestor companii, ne-a declarat domnia sa. Pentru FP este dificil să obţină un preţ corespunzător în schimbul participaţiilor pe care le deţine la companiile nelistate, potrivit lui Aurelian Dochia. Astfel, vânzarea acestora pachete ar putea să aibă loc după privatizarea unor deţineri ale statului la companiile în cauză, ne-a precizat domnia sa.