Analiştii: Managementul datoriei publice a fost, în 2011, unul defectuos

• Daniel Ionescu: "Expunerea pe titlurile de datorie publică a sistemului bancar autohton şi-a atins limita"

• Lucian Isar: "Dobânzile au fost mai mari decât era posibil"

• Ionel Blănculescu: "Nu va mai exista oferta, ca în 2011, din partea băncilor"

Analiştii susţin că statul a administrat defectuos datoria publică anul trecut, iar dobânzile la care au fost luate împrumuturile au fost foarte mari.

Doctorul în economie Daniel Ionescu ne-a declarat că anul trecut s-a văzut calitatea "precară" a politicilor publice, prin costul mediu plătit de Executiv la împrumuturi. Domnia sa ne-a precizat: "Costul mediu plătit de Guvern pentru a atrage resursele bugetare lipsă de pe piaţa internă, fie că vorbim de lei sau de euro, a reflectat fidel calitatea precară a politicilor publice pe care acesta le-a generat, în primul rând erorile de management magistral a stării de criză în care, după 2008, a fost adusă România.

În opinia mea, aspectele de extremă gravitate şi periculozitate care definesc politica de îndatorare publică derulată de actualul executiv nu constau în rata dobânzii la care sunt trase creditele, ci în faptul că titlurile de stat în baza cărora se finanţează deficitul bugetar - obligaţiuni < benchmark > (în lei) şi obligaţiuni de stat (în euro) - sunt scadente după încheierea execuţiilor bugetare rămase din actuala legislatură (2011 şi 2012) şi în faptul că aceste resurse cu care, până la urmă, va fi însărcinat contribuabilul sunt alocate în flagrantă contradicţie cu finalitatea raţională aşteptată (eficienţă economică şi eficacitate socială").

Doctorul în economie a adăugat că din cauza "ineficienţei" în absorb-ţia fondurilor europene nerambursabile, deficitul bugetului de stat este finanţat "cvasi-exclusiv" din datorie internă.

Analistul economic Lucian Isar susţine că managementul datoriei statului a fost unul defectuos, deşi Ministerul de Finanţe a avut o echipă bună. Motivul principal este legat de faptul că deciziile importante nu sunt luate în Ministerul de Finanţe, potrivit domniei sale.

Lucian Isar ne-a precizat că un alt motiv pentru care datoria publică a fost administrată în mod defectuos este acela al "şicanelor" generate de politica monetară, care a menţinut lichiditatea doar în sectorul scurt al curbei de dobânzi şi păstrat o pantă pozitivă.

"Dobânzile la care s-a împrumutat au fost mai mari decât era posibil, diferenţa fiind reprezentată de calitatea managementului", a adăugat domnia sa.

De aceeaşi părere este şi analistul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa ne-a declarat: "Dobânzile au fost nedrepte, cu mult mai ridicate decât dobânzile acordate de BNR băncilor comerciale, pentru rezervele minime obligatorii în valută, care au reprezentat principala sursă a împrumuturilor acordate statului român, imediat dupa compensarea acestora de resursele tot în valută din două acorduri cu FMI, de peste 16 miliarde euro cumulat, de altfel condiţie nespusă a reducerii RMO (n.r. rezerve minime obligatorii), de la 40 la 25%, la primul acord şi de la 25 la 20% la al doilea acord, proporţional cu valoarea fiecărui acord".

• Lucian Isar: Statul va lua, anul acesta, împrumuturi la dobânzi mai mici

Lucian Isar este de părere că statul se va putea împrumuta, de pe piaţa internă, chiar la dobânzi mai mici deoarece, anul acesta, ponderea finanţării prin "morişcă" va creşte.

Domnia sa ne-a declarat: "Morişca este finanţarea statului de anumite bănci favorite care ulterior se re-finanţează la BNR. Prin acest mecanism toată lumea este mulţumită. Băncile respective câştigă circa 80 puncte de bază fără risc de lichiditate, iar ministerul de finanţe îşi finanţează nevoile. Minusurile acestei strategii sunt legate de concentrarea expunerii şi transfer de valoare către anumiţi jucători".

Ionel Blănculescu este de părere că băncile nu vor mai avea, anul aces-ta, aceeaşi disponibilitate de a împrumuta statul, la fel ca anul trecut: "Nu va mai exista oferta, ca în 2011, din partea băncilor, confruntate cu însăşi criza datoriilor suverane, adică a acestor tipuri de împrumuturi solicitate. Din necesarul de 16 miliarde euro, pentru refinanţarea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriilor, probabil mai mult de 10 miliarde nu vor mai putea fi contractate, şi acestea cu costuri pe măsură. Iar probabil, pentru dobânzi exorbitante, nivelul va creşte şi peste 10 miliarde de euro".

Daniel Ionescu ne-a precizat că datoria publică acumulată constituie o piatră de moară pentru orice execuţie bugetară, indiferent dacă este corect sau incorect structurată pe termen de maturitate.

Doctorul în economie a adăugat că indiferent de evoluţia pieţei financiare - de rata dobânzii şi nivelul CDS-ului (n.r. credit default swap) - Guvernul va fi obligat să apeleze la noi credite (interne şi externe).

• Blănculescu: Apetitul băncilor pentru titluri de stat va fi, anul acesta, total diferit

Ionel Blănculescu ne-a precizat că apetitul băncilor pentru titluri de stat a fost, anul trecut, destul de dezvoltat.

Domnia sa a adăugat: "Cu certitudine, anul acesta va fi total diferit faţă de 2011, deoarece criza datoriilor suverane a răspândit infecţia, prin contagiune şi la fiicele băncilor mamă, care sunt obligate să-şi raţionalizeze consumul pe pieţele emergente, altele să se întoarcă acasă, unele să-şi ajute părinţii cu bani autohtoni, iar în cele mai grave cazuri, să se sacrifice, adică să se vândă pe bani, pentru a-şi salva mamele de la faliment".

Lucian Isar ne-a precizat că anumite bănci au cerut deja extinderi de limite şi realocări pentru expunerea pe titluri de stat.

Domnia sa a adăugat: "Nu toate expunerile sunt echivalente. Expunerea pe titluri în lei nu este similară cu expunerea pe titluri în valută, nu este echivalentă cu un club loan sub lege britanică în valută şi nu este echivalentă cu sumele aflate în rezerva minimă obligatorie. Artificiile ultimei perioade în care s-a apelat la club loan-uri nu doar au ţinut statul departe de o diversificare şi o maturitate corectă, dar a şi diminuat limitele de expunere ale entităţilor bancare locale".

Daniel Ionescu ne-a declarat că apetitul băncilor comerciale pentru titlurile de stat emise de Guvern trebuie judecat din două perspective: "Din perspectiva resurselor proprii de capital şi a depozitelor atrase de la populaţie (persoane fizice şi morale), apetitul este controlat de obligaţiile de fructificare pe care şi le-a asumat ca instituţie financiară (profitul pentru investitori şi dobânda pentru titularii de depozite). Din perspectiva calităţii investirii resurselor disponibile apetitul este controlat de risc.

Cum riscul agregat ataşat titlurilor de stat (titlurile de datorie publică suverană) este îndeobşte cvasi-nul, apetitul sistemului bancar autohton spre achiziţia de datorie publică este controlat dual de rata dobânzii oferite şi de resursele de capital disponibile. Expunerea pe titlurile de datorie publică a sistemului bancar autohton şi-a atins limita. Diferenţialul necesar absorbţiei emisiunilor de titluri de stat a fost rezolvată, inclusiv cu concursul BNR (monetizarea titlurilor de datorie publică achiziţionate de bănci)".

• Daniel Ionescu: Anul acesta este unul extrem de spinos

Daniel Ionescu susţine că apelul la credite în moneda autohotonă este recomandabilă, dar din păcate este şi imposibilă. Pentru plăţile în valută, se va apela la credite externe, dar deocamdată este în derulare un acord cu FMI de circa 5 miliarde euro, potrivit doctorului în economie.

Domnia sa a adăugat că dacă sumele puse la dispoziţie prin acordurile cu organismele internaţionale nu vor fi suficiente, statul va merge pe pieţele externe : "Dacă disponibilitatea organismelor magistrale (FMI, BM, BCE) nu va fi suficientă spre a completa necesarul de finanţare - şi nu va fi! - se va apela la piaţa privată a creditului, unde, costurile creditelor (dobânzile) sunt guvernate şi arbitrate de nivelul CDS-ului.

În opinia mea, indiferent de evoluţia crizei financiare externe, anul 2012 este un an extrem de spinos - ca să nu spun extrem de periculos - pentru România. Ieşirea cu faţa curată - evitarea intrării în incapacitate de plată - presupune un management performant în domeniul datoriei externe pe termen scurt (politici specific consacrate resorbţiei asiguratorii a acestui defict) şi demersuri profesioniste de angajare externă pentru a putea plăti serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung".

Teamă îmi este că, date fiind specificul neprietenos al anului 2012 - un an electoral cu totul special, dacă este să ne luăm după auspiciile sub care se vrea ataşat - şi lipsa de apetit a Puterii pentru politicile pro-active de scoatere a ţării din depresiunea economică, s-ar putea s-o zbârcim!"

Lucian Isar ne-a declarat că statul a avut numeroase momente, în trecut, în care ar fi putut să se finanţeze la preţuri corecte de pe pieţele externe, ultimul fiind chiar în vara anului trecut.

Domnia sa ne-a precizat: "În 2012 statul se va putea finanţa de pe pieţele externe dacă va dovedi că banii sunt direcţionaţi către investiţii. Ultimul fias-co de pe piaţa americană se datorează şi faptului că demersul actual al Româ-niei este similar unei cereri pentru un credit de consum".

Ionel Blănculescu ne-a precizat că statul se va putea împrumuta de pe pieţele externe, dar depinde cu ce costuri.

Domnia sa ne-a precizat: "Dacă vom avea un stat inteligent, care să încerce să folosească bani arabi, asiatici, atunci totul va fi în regulă! Dacă nu, vom folosi bani europeni, cu costuri exorbitante, pentru că, ce contează aşa de mult acest preţ, oricum îl plătim noi, cei mulţi şi tăcuţi şi nu cei ce fac împrumuturile".

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat, pentru primul trimestru al anului, un volum indicativ cuprins între 14 şi 16 miliarde de lei, reprezentând emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă.