ANALIZĂ ALPHA BANK ROMÂNIA: Balanţa comerţului internaţional cu bunuri în România şi în regiune

În România, balanţa comerţului internaţional cu bunuri înregistrează deficite în creştere, importurile de bunuri fiind din ce în ce mai mari faţă de exporturi. În primele 9 luni din 2022, importurile au depăşit exporturile cu un volum echivalent cu 12,3% din PIB cumulat pe primele trei trimestre din 2022, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2021 (10,3%) sau 2020 (8,7%) (Fig. 1). Comparativ cu ţările din jur, deficitele sunt mari şi cronice.

În Cehia, exporturile continuă să depăşească importurile, dar cu un volum mai mic (1,5% din PIB) faţă de anii precedenţi (Fig. 2). Balanţele comerciale ale Poloniei (Fig. 3) şi Ungariei (Fig. 4) au trecut pe deficit, importurile au depăşit exporturile cu 2,9%, respectiv 6,8% din PIB în primele 9 luni din 2022 spre deosebire de aceeaşi perioadă a anilor precedenţi, când exporturile au fost cele care au depăşit importurile. Astfel, Polonia şi Ungaria, la fel ca România, trebuie să se împrumute pentru a plăti importurile în exces faţă de exporturi, doar că în România necesarul de finanţare în raport cu PIB este de 4,2 ori mai mare decât cel al Poloniei şi de 1,8 ori mai mare decât cel al Ungariei.

România are deficite cu fiecare din cele trei mari grupuri de parteneri comerciali: zona euro (19 ţări), UE fără zona euro (8 ţări) şi zona din afara UE (extra UE). Deficitele în creştere sunt cele cu UE fără zona euro şi ţările din afara UE, deficitul cu zona euro reducându-se marginal. În primele 9 luni din 2022 faţă de primele 9 luni din 2021, cea mai mare creştere a deficitului raportat la PIB s-a înregistrat cu ţările din afara UE (+43,3%). În aceeaşi perioadă, Polonia, Cehia şi Ungaria au înregistrat excedente comerciale cu ţările UE, atât cu zona euro cât şi cu grupul din afara zonei euro şi deficit aproape dublat cu ţările din afara UE.

Analizând balanţa comercială pe categoriile de bunuri din clasele de bază ale sistemului conturilor naţionale, în primele 9 luni din 2022 faţă de primele 9 luni din 2021, România a înregistrat excedent în uşoară creştere la carburanţi şi vehicule de pasageri (la 1,7% din PIB de la 1,2% din PIB), deficit în uşoară creştere la bunurile de capital (la 2,3% din PIB de la 2% din PIB), deficit neschimbat la bunurile de consum (3,5% din PIB) şi deficit în creştere semnificativă la bunurile intermediare (la 8,2% din PIB de la 5,9% din PIB).

La bunurile intermediare, preţurile importurilor au crescut mai rapid decât preţurile exporturilor la fel cum s-a întâmplat şi în celelalte ţări din regiune. Creşterea preţului combustibililor, alimentelor şi altor materii prime determinată de penuria generată de perturbările din lanţurile de aprovizionare din cauza pandemiei Covid-19 şi a războiului declanşat de Rusia în Ucraina, a afectat toate ţările dependente de aceste importuri.

Ceea ce a moderat şocul înregistrat de comerţul cu bunurile intermediare în ţările vecine a fost capacitatea de export semnificativă a producţiei lor autohtone specializate.

Polonia este un producător de bunuri de consum, înainte de criza energetică valoarea exporturilor de bunuri de consum reuşea să acopere nu doar importurile de bunuri de consum, ci şi deficitul realizat la celelalte categorii de bunuri. În primele 9 luni din 2022, excedentul la bunurile de consum a scăzut şi nu a mai putut acoperi deficitul în creştere abruptă la bunurile intermediare realizat cu ţările din afara UE.

Ungaria, pe lângă faptul că este un producător de bunuri de consum, este şi un producător de vehicule de pasageri, la ambele categorii înregistrând înainte de criza energetică excedente suficient de mari ca să acopere deficitul înregistrat la bunurile intemediare din afara UE. În primele 9 luni din 2022, excedentul la vehiculele de pasageri şi bunuri de consum a scăzut şi a acoperit doar parţial deficitul bunurilor intermediare în creştere semnificativă realizat cu ţările din afara UE şi zona euro.

Cehia este cu precădere producător de vehicule de pasageri şi bunuri de capital; are excedent cu UE în cazul bunurilor de capital şi excedent cu toate cele trei grupe mari de parteneri comerciali în cazul vehiculelor de pasageri. În primele 9 luni din 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, excedentul la bunurile de capital a scăzut, dar excedentul la vehiculele de pasageri s-a menţinut şi cele două excedente au acoperit deficitul bunurilor intermediare realizat cu toate cele trei grupe mari de parteneri comerciali şi deficitul bunurilor de consum realizat cu ţările din afara zonei euro.

Criza energetică şi a materiilor prime a crescut deficitul balanţei comerciale internaţionale cu bunuri intermediare în regiune. În România, această creştere nu a putut fi compensată de excedentele celorlalte categorii de bunuri, în aceeaşi măsură precum în ţările din regiune. Capacitatea de export a producţiei autohtone s-a dovedit a fi un amortizor de şoc prea slab.