ANALIZĂ Biomasa - o resursă ignorată în România şi în PNRR

Biomasa este o resursă ignorată în România şi în PNRR, în ciuda faptului că are potenţial pentru reducerea costurilor şi decarbonarea sectorului energetic, se arată într-o analiză realizată de Dragostin Cătălin, specialist în energie şi directorul companiei Energy Serv. Potrivit studiului, România are un potenţial de 7 milioane de tep (tone echivalent petrol - unitate de măsură echivalentă pentru energia produsă prin arderea combustibililor) pe biomasă, aceasta fiind de departe resursa cea mai mare din România. În strategia energetică a României publicată de Ministerul Energiei, varianta august 2020, se vorbeşte chiar de 7,6 milioane de tep potenţial energetic al biomasei.

În prezent, biomasa contribuie cu doar circa 3% la mixul energetic electric din ţara noastră. PNIESC-ul României proiectează, însă, o utilizare a biomasei de aproximativ 50-80 de milioane de MWh în 2025, volumul de biomasă fiind estimat între 21,5 şi 35,8 milioane de tone.

În comparaţie, conform datelor Asociaţiei Prolemn, în mixul energetic al României energia nucleară produsă la nivelul anului 2020 a fost de 11.709 GWh, reprezentând 17% din totalul producţiei de energie electrică la nivel naţional.

Pentru a compara doar ce poate fi comparat, această energie este echivalentă cu 1.006 ktep (kilotone echivalent petrol). În acelaşi timp, în ţara noastră au fost consumate pentru producţia de energie 14 milioane de tone de biomasă (lemn de foc, peleţi, brichete, deşeuri din prelucrarea lemnului), cu un echivalent energetic de 3.652 ktep. Asociaţia citată arată că fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear.

Totodată, potrivit statisticilor Eurostat, istoricul consumului de biomasă în România - perioada 2014-2018 - arată un consum anual de 40.000.000 de MWh pentru generarea de căldură, iar, conform INS, poziţia biomasei în structura de consum total de energie în sectorul casnic este de 33.800.000 MWh/an, 39% din consumul total. Asta în timp ce combustibilii fosili reprezintă 40% din consumul total.

Potrivit analizei, care citează datele ANRE, consumul casnic are cea mai mare pondere în consumul final energetic din ţara noastră, 34%. Analiza arată că cel mai mare consumator de energie nu se regăseşte în PNRR la capitolul R-5: Eficienţa energetică, acesta reprezentând un eşec al PNRR-ului nostru şi dovada atenţiei care este acordată populaţiei de către "managerii energetici" ai României în PNRR. Potrivit analizei, industria (consum de 28% în consum final energetic) este ţinta de eficienţă energetică în PNRR la R-5.

Ce prevede PNRR la R5?: "Reducerea intensităţii energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienţei energetice în industrie şi de creştere a rezilienţei. Reforma propune facilitarea investiţiilor în eficienţă energetică în industrie şi sporirea rezistenţei sectorului industrial".

"Cu alte cuvinte: intensitatea energetică a economiei se rezumă doar la industrie - adică economia este numai industrie!?; doar rezilienţa şi rezistenţa industriei intră în preocuparea PNRR şi nicidecum circa 40% din populaţia ţării; mecanismul sustenabil de stimulare a eficienţei energetice se aplică, în consecinţă, numai industriei", arată autorul analizei.

Dragostin Cătălin realizează la rândul său o estimare a potenţialului biomasei în termeni de capacitate şi de contribuţie la eficienţa sistemului energetic: "considerăm cifra istorică de 33.8 milioane MWh/an biomasă folosită la încălzire (încălzire «pe lemne peste media europeană»), care, într-un COGEN ipotetic ar produce aproximativ 6,8 milioane MWhe şi circa 27 milioane MWht".

Potrivit acestuia, "la o ipotetică utilizare a resursei în centrale COGEN (micro/medii/mari) ar rezulta:

- aproximativ 850 MW capacitate electrică (mai mult cu 21% decât 1 grup nuclear anual;

- aproximativ 1700 MW capacitate electrică (mai mult cu 21% decât 2 grupuri nucleare iarna, dacă CHP vor fi folosite numai pentru încălzire; în rest, rezervă de putere)".

Dragostin mai arată că rezultatele ar fi valide dacă s-ar utiliza toată biomasa, dar cei 33.800 GWh au fost folosiţi în cazane/sobe cu randamente de 25-35% - s-ar realiza economii de biomasă -, iar acesta notează de asemenea că în calcul au fost luate doar cele 33,8 milioane de MWh şi nu cele 50-80 de milioane de MWh din PNIESC. Totodată, potrivit autorului, capacitatea de 1700 de MWe ar costa estimativ 4 miliarde de euro şi ar avea o disponibilitate "relativ imediată".

Cătălin Dragostin mai susţine că înlocuirea lemnelor cu gaz natural la încălzire este o greşeală strategică şi un non-sens economic în condiţiile în care înlocuirea înseamnă o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 6,8 milioane de tone de CO2/an, iar în preţuri curente de 90 de euro per tona de CO2 (preţul certificatului de emisie) asta înseamnă un plus de aproximativ 612 milioane de euro/an.

Dragostin dă şi un exemplu de politică de utilizare a biomasei în Lituania, exemplu inclus în PNRR-ul lor: în PNRR-ul Lituaniei se vorbeşte despre continuarea dezvoltării unor centrale de înaltă eficienţă pe biomasă ("high efficiency solid mass CHP plants") care vor folosi pentru producţia de energie deşeuri municipale non-reciclabile şi deşeuri industriale nepericuloase cu valoare energetică.

Potrivit specialistului, singura resursă "verde" care poate contribui semnificativ la mixul electric "verde", care poate fi controlabilă - nu e intermitentă - şi "poate decarbona semnificativ sistemele de încălzire este biomasa prin CHP". "România, care dispune de această resursă, peste media UE, nu trebuie să o neglijeze ci să o valorifice maxim", concluzionează Dragostin.