ANALIZĂ BOSTON CONSULTING GROUP: La ce să ne aşteptăm în anul 2021?

În lupta cu pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2începem să vedem luminade la capătul tunelului: mai multe vaccinuri au fost deja aprobate şi au început să fie distribuite şi administrate, în timp ce altele sunt în fazele finale de aprobare. Cu toate acestea, drumul care urmează va fi destul de greu, iar revenirea completă a activităţii economiceva depinde în mare măsură de răspunsurile la următoarele întrebări:

• Cât de eficientă va fi implementarea vaccinurilor la scară largă?

• Cât de dispusă va fi populaţia să se vaccineze?

• Cât de eficiente vor fi măsurile de administrare a sănătăţii pe parcurs?

Până atunci, majoritatea ţărilor încă luptă cu virusul. Deşi răspândirea infecţiilor începusesă se aplatizeze în ţări precum Franţa, Spania, Elveţia şi Marea Britanie, observăm o revenire puternică, datorită noii tulpini, mult mai agresive. România, ca şi alte ţări din Spaţiul Economic European, inclusiv Polonia şi Ungaria, vede o primă fază întârziată: după o lovitură minimă în primul val, COVID-19 a lovit din nou cu intensitate puternică în a doua parte a primului val.

O mare speranţă pentru combaterea pandemiei este apariţia vaccinurilor: 13 dintre acestea se află în fazele finale de dezvoltare, în timp ce unele dintre ele au fost aprobate şi au început să fie administrate în mai multe ţări.

Cu toate acestea, administrarea vaccinurilor va necesita timp şi trebuie să ne asigurăm că procesul de administrare a acestora şi răspunsul societăţii vor fi pe măsură, pentru a ajunge la un scenariu de recuperare rapidă, în care estimăm că vom vedea rezultate vizibile în trimestru trei al anului 2021.

Deşi au existat mai multe semne economice pozitive în ultimele luni, incertitudinile legate de situaţia medicală continuă să pună sub semnul întrebării prognozele economice. Pe baza ultimelor estimări, cu excepţia Chinei, toate celelalte regiuni nu se aşteaptă să revină ferm la nivelurile economice din 2019 în 2021: o recuperare completă până la nivelurile dinaintea crizei se estimează că va avea loc în 2022.

Stimulentele financiare fără precedent în ţări precum Germania, SUA, Canada, Japonia şi Australia au dat rezultate, contribuind la minimizarea efectelor pandemiei raportat la PIB, iar ţări precum China şi Coreea au reuşit să limiteze impactul cu un sprijin limitat, dar cu un control foarte bun al crizei sistemului medical.

În cazul României, presiunea uriaşă asupra deficitului bugetar ridică întrebări semnificative cu privire la capacitatea de a sprijini în continuare economia. Sfârşitul moratoriului privind amânarea ratelor la creditepoate genera probleme pentru sectorul financiar, în timp ce IMM-urile, în general, şi sectoarele foarte afectate, în special, ar putea întâmpina dificultăţi şi în 2021. Sectoarele ce însumează 50-60% din producţia economică, valoarea adăugată şi forţa de muncă sunt afectate, dintre care aproximativ 20% sunt destul de puternic afectate de criza COVID-19.

Există însă şi câteva sectoare în România care s-au descurcat relativ bine pe timpul crizei:

• IT, domeniu ce se dezvoltă în România de câţiva ani şi pentru care digitalizarea, care a fost puternic impulsionată de COVID-19, a avut o influenţă pozitivă la nivel global;

• Fabricarea şi vânzarea cu amănuntul a articolelor nediscreţionare, stimulate de tendinţele de consum în schimbare determinate de măsurile de distanţare socială (şi timpul crescut petrecut acasă), dar şi a anumitor obiecte de îmbunătăţire a casei sau tehnologii;

• Asistenţa medicală şi farmaceutică, determinate de îngrijirea sporită pe care trebuie să o acordăm sănătăţii, dar şi de alţi factori, cum ar fi numeroasele teste pe care populaţia trebuia să le facă;

• Agricultura, care a avut un an foarte dificil în 2020, poate înregistra o revenire în 2021.

Investiţiile publice, inclusiv în infrastructură, educaţie şi sănătate, au reprezentat o mare speranţă, împreună cu o alocare mai mari a fondurilor UE, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Acestea ar putea ajuta şi economia, dar trebuie să fim conştienţi de istoricul şi limitările administrative ale României în ceea ce priveşte investiţiile publice şi absorbţia fondurilor europene.

Mai mult, trebuie să învăţăm din lecţiile din trecut. În criza financiară din 2009, România a pornit de la cea mai mare creştere a PIB-ului din Europa în 2008, pentrua înregistra mai apoi o prăbuşire în 2009, urmatăde o revenire greoaie în 2010, în timp ce majoritatea ţărilor UE revenise deja la creşterea dinainte.

În general, observăm o mare inerţie, un decalaj de timp în reacţia economică a României la criză, care ar putea fi explicată prin 2 fapte:

• România este mai dependentă de alte ţări ale UE şi este poziţionată mai jos în lanţul valoric, prin urmare valurile economice ne-au lovit mai târziu;

• În România, reacţiile publice şi ale business-urilor tind să fie întârziate (la toate nivelurile), astfel rezultatele vin mai târziu.

În timp ce ne uităm la evoluţia PIB-ului în 2020, vedem o imagine mixtă: după o performanţă relativ bună chiar înainte de criză (a doua cea mai mare creştere din Europa în T1), scăderea PIB-ului din T2 a fost aproape de media UE, în timp ce în T3, scăderea PIB-ului a fost printre cele mai mari 5 înregistrări din Europa.

Prin urmare, dacă vrem să trecem cu bine de incertitudinile din anul 2021, companiile româneşti ar trebui să respecte cîteva reguli simple:

1.Fiţi proactivi: Timpul înseamnă bani, deci acţionaţi rapid pentru a obţine bani şi costuri rapide pentru a proteja şi a crea o bază solidă care vă va permite să fiţi în avantaj şi să începeţi să investiţi (potenţial prin M&A), dezvoltându-vă mai repede decât concurenţa.

2.Adoptaţi o viziune clară: Chiar dacă sunteţi în căutarea de noi surse de creştere, performanţii de top ar trebui să aibă o viziune clară şi un număr rezonabil de mic de teme pe termen lung; nu vă întindeţi mai mult decât vă ţine plapuma;

3.Creşteţi vitalitatea cererii: Pe măsură ce trecem de la o piaţă push la o piaţă pull, trebuie să vă creaţi capabilităţi axate pe cerere, pentru a adapta eforturile comerciale la ceea ce au nevoie clienţii acum; abordaţi prezenţa în online şi capacitatea de a intra pe piaţă, trecerea la vânzarea şi service-ul online.

4.Deveniţi mai agili: Având în vedere variabilitatea şi incertitudinea, aduceţi agilitatea şi adaptarea în baza şi lanţul dvs. de aprovizionare;

5.Construiţi rezilienţa întreprinderii: Construiţi organizaţii care pot rezista şocurilor viitoare, dar, de asemenea, le pot anticipa, inclusiv prin eficientizarea operaţiunilor de bază şi reproiectarea proceselor pentru a valorifica capacităţile digitale.