ANALIZĂ FRAMES ASUPRA SISTEMULUI DE TERMOFICARE DIN CAPITALĂ: "Misiunea RADET va fi una extrem de dificilă, la iarnă"

Misiunea Regiei Autonome de Dis­tribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti, care a început deja să furnizeze căldură la unele instituţii, spitale, şcoli, grădiniţe şi cămine de bătrâni şi a început şi probele tehnologice pentru furnizarea căldurii în cele peste 560.000 de apartamente, va fi una extrem de dificilă, în iarna care urmează, având în vedere starea reţelei, susţin analiştii Frames.

Potrivit acestora, chiar dacă Primăria Capitalei, RADET şi premierul demis promit că bucureştenii vor trece cu bine iarna şi că există toate resursele necesare alocate, semnele de întrebare, cel puţin din punct de vedere tehnic, rămân în vigoare.

Reţeaua de termoficare din Bucureşti este a doua cea mai extinsă reţea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de reţea primară, 2.900 km de reţea secundară şi peste 1.000 de puncte şi module termice şi se află, în prezent, într-o situaţie critică, arată Frames.

O analiză Frames cu privire la starea reţelei de termoficare din Bucureşti, arată: "Cu un personal subdimensionat raportat la gravitatea situaţiei, fără logistica necesară pentru a interveni rapid în perspectiva sezonului de iarnă, pentru RADET urmează o misiune aproape imposibilă. Dacă anul trecut au fost peste 3.500 de avarii, nu este exclus ca acest record să fie depăşit. Pentru bucureşteni, asta s-ar traduce în zile în şir fără apă caldă şi căldură, în plină iarnă".

Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) şi RADET, ce va fi tranşată în instanţă, cert este că reţeaua de termoficare a Bucureştiului se degradează constant, iar investiţiile majore de reabilitare, absolut esenţiale, întârzie, afirmă analiştii de la Frames.

Potrivit analizei Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani şi trebuiau, de acum zece ani, să fie înlocuite, dar astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii şi începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.

Oficialii RADET au anunţat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii: "Suntem gata cu caietul de sarcini şi în curând vom scoate la licitaţie un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene".

În acest context, Adrian Negrescu, managerul Frames, consideră, însă, că aceste planuri reprezintă doar o parte infimă din ceea ce ar fi necesar pentru sistemul de termoficare, declarând: "Raportaţi la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislaţia europeană. Spre exemplu, la CTE Bucureşti Sud, este nevoie de investiţii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) res­pectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 şi 4) la 100 mg/Nm3, şi asta până la 31 decembrie 2020. La fel şi la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 şi 4(IA1) sunt duble faţă de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE şi Legea 278/2013. Sunt necesare investiţii şi în modernizarea instalaţiilor de ardere la cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti, cazanele nr. 5 şi 6 şi CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud, cazanul nr. 2 şi CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucureşti Vest, CAF - urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu. În plus, cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti şi nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020. În intervalul 2020-2030, dacă va dezvolta SACET (Sistemul integrat de alimentare centralizată cu energie termică din Bucureşti), Primăria ar trebui să investească alţi peste 432 milioane de euro în dezvoltarea unor capacităţi noi de producţie de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu, în construcţia a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca. 200 MW şi 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE Bucureşti Sud şi CTE Bucureşti Progresu şi să reabiliteze ciclul combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă. (...) În esenţă, deşi ELCEN şi RADET fac toate eforturile pentru a menţine presiunea la un nivel constant, a devenit o sarcină extrem de dificilă să livreze apă caldă şi căldură la parametri normali. În condiţiile în care conductele sunt foarte vechi, ruginite şi pline de găuri, mare parte din apă se scurge în pământ".

Conform Frames, ca urmare a aces­tor investiţii, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1.545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condiţiile în care grupurile nr. 3 şi 4 din CTE Bucureşti Sud respectiv cele din CTE Progresu îşi vor înceta durata de viaţă.

Rămâne de văzut, însă, dacă Primăria Capitalei va asigura măcar o parte din banii necesari retehnologizării CET-urilor şi refacerii reţelei de termoficare, în funcţie de bugetul Municipalităţii pentru anul 2020.

Analiza citată mai notează: "În condiţiile în care reabilitarea reţelei cu fonduri de la UE a rămas la capitolul deziderat, singura şansă pentru Bucureşti este ca noul guvern să intervină şi să identifice soluţiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic şi pentru finanţarea refacerii sistemului de termoficare".

Claudiu Creţu, administratorul special al ELCEN, a afirmat, recent: "În eventualitatea în care RADET intră în faliment, înţeleg că e pregătită Termoenergetica să preia serviciul de trans­port şi distribuţie (...). Eu nu pot să accept ca autorităţile statului să nu ia măsuri astfel încât Bucureştiul să aibă căldură şi apă caldă (...). În anul 2020, eu exclud varianta ca în Bucureşti să fie sistat serviciul (...). Refuz şi nu cred în sistarea serviciului. Mesajul meu e pozitiv, indiferent de situaţie, autorităţile trebuie să găsească soluţii".

• Frames: "Situaţia din sistemul de termoficare bucureştean este critică"

Dincolo de speranţe, de situaţia juridică a RADET, de datorii şi dispute în justiţie, cert este că situaţia din sistemul de termoficare este critică, iar cei 1,2 milioane de bucureşteni, racordaţi la sistemul centralizat se întreabă dacă vor avea apă caldă şi căldură, la iarnă, deşi şi-au plătit facturile la timp, mai subliniază cei de la Frames, potrivit cărora soluţia se află, în primul rând, în mâinile Municipalităţii, care trebuie să îşi asume faptul că este responsabilă pentru cetăţenii săi.

"Bucureştenii sunt, în prezent, victimele de serviciu în acest război instituţional şi juridic, în care birocraţia, incompetenţa, interesele politice şi lipsa de viziune administrativă fac din RADET candidatul ideal la un loc în topul falimentelor", au mai afirmat aceştia.

Singura şansă ca bucureştenii să nu tremure de frig este ca noul guvern să treacă problema RADET pe lista priorităţilor, afirmă analiştii de la Frames.

Aceştia amintesc de câteva declaraţii recente ale oficialilor din Ministerul Energiei, potrivit cărora, cel puţin din punct de vedere al gazului necesar pentru asigurarea încălzirii Capitalei, Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a negociat cu Romgaz cantităţile necesare.

Recent, Doru Vişan, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei, a declarat: "Cum trecem această iarnă? Contractul de gaz: aveţi asigurat întreg combustibilul necesar pentru această iarnă. ELCEN a reuşit să negocieze cu Romgaz cantităţile necesare, în integralitate, acoperind şi problema dezechilibrelor pe care le generează variaţiile de temperatură. Este un contract bun, un contract corect, care asigură stabilitate pentru această iarnă. (...) Avem toate condiţiile şi vă garantez că nu vă vom crea nicio dificultate în asigurarea energiei termice necesare pentru populaţie".

RADET se află în prezent în faliment, iar existenţa Regiei este posibilă doar pentru că declararea falimentului a fost contestată în instanţă; dacă contestaţia va fi respinsă, falimentul va intra în vigoare, iar activitatea acesteia va fi preluată de noile societăţi înfiinţate de Municipalitate, amintesc cei de la Frames.

Conform surselor citate, Regia (cu peste 1,2 milioane de clienţi) a ajuns în faliment pe fondul subfinanţării cronice şi a dezinteresului autorităţilor.

Analiştii de la Frames amintesc, totodată, şi situaţia actuală a celor două companii, menţionând: "Fără o sursă de finanţare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii. În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale Bucureşti a fost nevoită să intre în insolvenţă din cauza blocajului financiar. Primăria ezită să plătească datoria, pentru că nu îşi asumă decât o parte din ea. Astfel s-a ajuns la justiţie, Municipalitatea fiind chemată în judecată de către ELCEN şi administratorul special al acesteia, Sierra Quadrant. (...) În cealaltă tabără, Primăria, RADET şi administratorul acesteia contestă nivelul datoriei şi pasează această situaţie pe ciclicitatea creanţelor (...) Cert este că, după ce în prima parte a anului acumulase datorii uriaşe la plata subvenţiei, estimate de Sierra Quadrant la 217,5 milioane de lei, Municipalitatea a apelat la Trezorerie pentru a rezolva, măcar în parte, aceas­tă situaţie".

Recent, Ovidiu Neacşu, partener fondator Sierra Quadrant, afirma: "Primarul Capitalei şi echipa de conducere au patentat o metodă extrem de eficientă de a încălzi oraşul iarna: nu plătesc agentul termic care ajunge în calorifere, nu modernizează infrastructura, se uită la apa care se scurge în pământ şi apoi solicită ELCEN să acopere şi acele pierderi. (..) Fiecare zi care trece înseamnă încă un pas către catastrofă. Şi vă asigur că acea zi va veni, dacă cei de la Primărie nu fac nimic".

La rândul lor, şi cei de la RADET şi-au expus punctul de vedere asupra situaţiei, astfel că Alexandru Burghiu, administratorul special al RADET, a declarat: "Nu este normal ca aproape săptămânal să avem atacuri, atât asupra primarului general, cât şi asupra Regiei, atacuri care au ca pretext o aşa-zisă datorie. Ca să vă dau un exemplu, că această teză este una falsă, vreau să vă spun că anul trecut valoarea datoriei RADET către ELCEN a fost aproximativ aceeaşi ca anul aces­ta. Anul trecut, subvenţia a fost plătită. Deci, trebuie să înţelegem că valoarea datoriei nu se datorează neplăţii Primăriei, ci caracterului ciclic al RADET. Noi vara producem puţin şi vindem puţin, datoria urmând să fie plătită imediat cu începerea sezonului rece. Acelaşi lucru se întâmplă an de an".

Nu în ultimul rând, cei de la Frames spun că Electrocentrale Bucureşti a ajuns în situaţia de a pompa aproape 2.000 de tone/oră, în condiţiile în care în 2016 cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

În 2017, pentru a menţine presiunea în conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1.600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2.000 de tone, mai afirmă aceştia, adăugând că statisticile ELCEN arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 - 9 bari la 3,5 - 4 bari şi debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2.600 t/h.

Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore, se mai arată în analiză.

În acest context, administratorul special al ELCEN preciza, recent, faptul că funcţionarea în aceste condiţii produce efecte distructive asupra agregatelor producătoare, în special asupra CAF-urilor, conducând la indisponibilizări repetate a acestora cu efecte negative asupra alimentării cu energie termică a consumatorilor şi limitează debitele de agent termic livrate.