ANALIZA KEYSFIN: Producătorii de ţigări caută soluţii pentru a evita falimentul

Producătorii şi comercianţii de ţigări vor majora semnificativ preţurile ţigărilor şi vor căuta soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive, pentru a evita falimentul, după interzicerea fumatului în spaţiile publice, estimează analiştii KeysFin.

"Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare", au declarat analiştii KeysFin.

Aceştia amintesc de soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

"Industria tutunului din România a fost lovită în plin de toate restricţiile impuse în ultimii ani. Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor şi comercianţilor de ţigarete din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014. Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei", notează sursa citată.

Situaţia poate fi explicată prin evoluţia preţului ţigărilor şi măsurile luate de producători şi comercianţi în ultimii patru ani.

"După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri", arată reprezentanţii fimei.

Analiza KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing, British American Tabacco, Philip Morris România, China Tabacco International şi Rom Ital. Împreună, acestea au realizat în 2014 o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

JTI funcţionează cu două entităţi în România, JT International Romania SRL şi JT International Manufacturing SA. Cifra de afaceri pentru fiecare dintre cele două entităţi a fost în anul 2014 de 2.952.742.719 lei pentru JT International Romania SRL şi de 545.206.027 lei pentru JT International Manufacturing SA. Profitul JT International Romania SRL a fost în 2014 de 59.238.919 lei, iar al JT International Manufacturing SA, de 24.184.159 lei. În 2014, numărul total de angajaţi ai celor două entităţi JTI a fost de 969.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, datele reprezintă doar o fotografie a unei pieţe în care evaziunea şi contrabanda înregistrează încă valori importante.

"Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori", spun experţii.

Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete - TVA, iar restul profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.

"Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun", afirmă KeysFin.