ANALIZA KEYSFIN: România, Silicon Valley-ul Europei

Analiştii de la KeysFin au ales în mod special industria de software pentru a marca, astfel, ziua de 1 Decembrie. ,,Este unul dintre domeniile cu care ne putem mândri. România a devenit un adevărat hub regional de software, fiind prezentat în exterior drept Silicon Valley-ul Europei'', afirmă experţii.

Cum de a reuşit inteligenţa românească să ajungă la o asemenea faimă? Potrivit analizei KeysFin, plusul valoare adus de sectorul de software românesc este dat de calitatea factorului uman, de costurile scăzute de operare şi de calitatea ridicată a serviciilor oferite de firmele româneşti de software.

În România activează, în prezent, peste 17.000 de firme de profil, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul de referinţă 2012. Afacerile acestora au trecut, anul trecut, de pragul de 4,9 miliarde de euro, iar în acest an se va depăşi nivelul de 5,4 miliarde de euro.

Raportat la 2007, afacerile din sectorul de software au crescut cu 150%, iar faţă de 2016 cu 5,4%, semn că piaţa a atins un nivel de maturizare.

,,Asistăm la o concentrare a business-ului, la o maturizare şi eficientizare a industriei, dovadă că numărul firmelor a scăzut cu 6% în 2017 faţă de 2016. Numărul PFA-urilor din acest sector a scăzut la o treime faţă de anul precedent, la 11.000 active în iunie 2018, iar peste 4.000 de firme au avut cifră de afaceri zero", afirmă analiştii.

Cele mai mari afaceri le-au realizat, în 2017, firmele străine prezente în România, în principal ORACLE ROMANIA SRL (221 milioane de euro/4,5% din total), IBM ROMANIA SRL (195 milioane de euro/3,9%) şi Ericsson România SRL (159 de milioane de euro/ 3,2%). Topul cifrei de afaceri este completat de Endava România (82,5 milioane de euro/1,7% din total) şi Atos IT (73,3 milioane de euro/0,9% din total). La data extragerii datelor financiare, în octombrie 2018, nu erau informaţii oficiale disponibile despre Bitdefender SRL (locul 4 în 2016). În urma estimărilor KeysFin, jucătorul si-a păstrat poziţia în 2017.

Pe ansablu, potrivit analizei, cele mai mari 10 companii generau 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.

,,Concurenţa este factorul care a împins inovaţia românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internaţional. Firmele româneşti, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării, strategiilor agresive ale jucătorilor străini. Şi-au focusat business-urile pe segmente de nişă, pe inovaţie şi dezvoltarea de software de ultimă generaţie şi mai puţin pe activităţi de suport, acolo unde marile companii deţin mare parte din piaţă. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-işti continuă să aibă încredere că pot reuşi pe cont propriu în acest domeniu", afirmă experţii de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute companii IT cu capital 100% românesc, specializată in soluţii software pentru sistemul financiar-bancar.

La nivel geografic, cele mai mari afaceri au fost realizate de firmele din Bucureşti-Ilfov (3 miliarde euro), Cluj (723 milioane euro), Iaşi (223 milioane de euro), Timiş (190 de milioane de euro) şi Braşov (152 de milioane de euro). Împreună, acestea au generat peste 86% din cifra de afaceri totală în 2017.

MICROÎNTREPRINDERILE, CELE MAI PROFITABILE

Potrivit analizei KeysFin, maturizarea pieţei s-a resimţit şi în temperarea profitabilităţii, care a crescut în 2017 faţă de 2016 cu 4,7%, la 630 de milioane de euro. Asta după ce, în ultimii 10 ani, a avansat cu cifre record ce au însumat, pe ansamblu, 162,5%.

Cel mai profitabil jucător din piaţa de software a fost, în 2017, SAP România (locul 8 în clasament după cifra de afaceri), cu un rezultat de 20 de milioane de euro în 2017. În topul profitabilităţii au urmat IBM România, Atos, Logic IT şi Misys. Împreună cele mai profitabile 5 companii au generat 11% din profitul total al industriei.

,,Interesant este că cele mai mari creşteri de profit, din punct de vedere al marjei nete, le-au înregistrat microîntreprinderile, de aproape 26%, acestea raportând şi unul dintre cele mai ridicate niveluri de rentabilitate a capitalurilor din economie: aproape 58%", afirmă experţii.

Statistica KeysFin arată că în industria de software activau, în 2017, peste 106.000 de angajaţi, în creştere cu 5% faţă de 2016 şi cu 143% faţă de 2007.

Cei mai mari angajatori erau, la nivelul anului trecut, Oracle România (4.142 angajaţi), IBM România (3.096), Comdata Service (2.812), Ericsson (2.179) şi Atos IT (1.871 de angajaţi). După categorie, companiile medii înregistrau cel mai mare număr de angajaţi, de peste 44 de mii, respectiv 41,7% din total. Interesant este şi faptul că, la sfârşitul anului trecut, erau aproximativ 8.000 de companii fără nici un angajat, adică 46% din total.

,,Criza de pe piaţa muncii şi-a spus cuvântul puternic şi în acest domeniu. Presiunea pe salarii a făcut ca angajările în acest sector să reprezinte o provocare pentru mediul de afaceri. Astfel costul mediu per angajat a avansat mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 9,4% faţă de 2016 la 21.300 euro per angajat în 2017", au explicat analiştii.

Chiar şi în contextual creşterii salariilor în sectorul de software, România a continuat să reprezinte una dintre cele mai bune pieţe de profil din UE. Rentabilitatea investiţiilor în acest sector a fost mai mare decât în Europa dezvoltată sau în SUA (cu un cost mediu anual încă redus, de aproximativ 12 euro per oră).

ATUURILE SECTORULUI ROMÂNESC DE SOFTWARE

Calitatea factorului uman reprezintă, pentru investitori, principalul atu al României. Într-un sistem educaţional cu probleme majore, educaţia de profil este printre puţinele care se realizează la un nivel competitiv.

,,România se situează constant în top 10 global în competiţiile internaţionale de matematică sau informatică. Cele 5 politehnici din ţară asigură anual peste 7.000 de absolvenţi cu abilităţi specifice care formează sub-clustere regionale: Bucureşti (2.000 de absolvenţi mix rar de abilităţi), Cluj (1.700 - Java, C#, .NET, PHP, Web), Iaşi (1.100 - Java, .NET, C/C++) , Timişoara (1.100 de absolvenţi - front end, telecom), Braşov (500 - C++, helpdesk), Sibiu (500 - cloud şi vizualizare) şi Craiova (230 - automotive software şi gaming). Dincolo de specializare - România are un număr de ingineri pe cap de locuitor superior celor din SUA, India, China sau Rusia - este de remarcat faptul că forţa de muncă din acest sector beneficiază şi de un nivel ridicat de cunoaştere a limbii engleze, un atu fundamental în acest domeniu", mai spun analiştii.

Un alt avantaj important al industriei româneşti de software este reprezentat de infrastructură specializată dezvoltată puternic în ultimii ani: start-up-uri, fonduri de venture capital, peste 40 de co-working spaces şi acceleratoare la nivel national.

,,Firmele româneşti de software se remarcă, de asemenea, prin nivelul de inovaţie şi, mai ales, prin calitate ridicată a serviciilor, recunoscută la nivel internaţional'', afirmă experţii.

SOFTWARE-UL, INDUSTRIA VIITORULUI

La nivel mondial, firmele americane sunt cele care dau tonul în industria de software. Microsoft a devenit, zilele trecute, cea mai valoroasă companie din lume, detronând Apple. Oracle, Symantec, Vware, Finserv sau Adobe sunt alte câteva companii de software care domină clasamentul mondial privind cifra de afaceri din acest sector.

La nivel european, potrivit datelor Comisiei Europene şi PAC, industria de software este estimată să crească într-un ritm mediu de 1,8% pe an astfel încât va depăşi 280 de miliarde de euro în 2020.

SAP se poziţionează ca lider incontestabil la nivel european, cu venituri de 23,5 miliarde de euro în 2017. Urmează jucători precum Wolters Kluwer, Hexagon, Dassault Systemes, Indra, Gemalto, Sage, Asseco Poland SA, de remarcat fiind evoluţia puternică a companiilor din Europa Centrală şi de Sud-Est.

,,Perspectivele industriei de software la nivel mondial, inclusiv în România, sunt foarte favorabile, urmând ca acest sector să îşi dubleze afacerile, în următorii 10 ani. În ţara noastră, pentru ca acest sector să devină o componentă tot mai solidă în PIB, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susţinere a sectorului IMM, prin facilităţi fiscale, prin simplificarea accesului la finanţările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiţionale, precum fac, de exemplu, autorităţile din Israel. Aşa cum spuneam şi în analiza precedent dedicată acestui sector, susţinerea inovaţiei şi tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România", au mai afirmat analiştii.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 5821 (activităţi de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activităţi de editare a altor produse software), 6201 (activităţi de realizare a soft-ului la comandă), 6202 (activităţide consultanţă în tehnologia informaţiei), 6203 (activităţi de management -gestiune şi exploatare - a mijloacelor de calcul) , 6209 (alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe) sau 6312 (activităţi ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit este cel oficial, afişat de Banca Naţională a României (la sfârşitul perioadei). Date extrase la sfârşitul lui octombrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puţin 5 ani.