Analiză New York Times: Creditele în valută, un risc pentru Europa de Est?

Europa de Est este în continuare vulnerabilă la şocurile valutare. Autorităţile de reglementare locale şi factorii de decizie politică sunt îngrijoraţi de creditele în valută, notează un blog pe teme economice al ziarului american The New York Times, citat de Agerpres.

Temerile că Ungaria nu se află pe drumul spre ruina fiscală păreau atenuate luni, după ce investitorii în obligaţiuni şi-au dat seama că problemele bugetare ale acestei ţări nu ajung la nivelul atins în Grecia. Dar temerea de săptămâna trecută legată de o imposibilitate de plată a determinat comentarii indiscrete din partea unui oficial guvernamental ungar, care a subliniat un alt risc la care este expusă nu numai Ungaria, ci şi o mare parte din Europa de Est, şi care a îngrijorat deja factorii de decizie politică: creditele în valută.

Înainte ca actuala criză financiară să lovească Europa cu putere la sfârşitul anului 2008, est-europenii s-au dedat unui adevărat "chef" al cheltuielilor finanţate cu credite exprimate în euro, franci elveţieni şi chiar yeni japonezi.

Marele avantaj al împrumuturilor în valută este că acestea sunt adesea mult mai ieftine decât creditele în moneda naţională, care reflectă creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzii oficiale, predominant în ţări precum România.

Marele dezavantaj este că, atunci când moneda naţională suferă o devalorizare majoră, plata în condiţiile monedei locale poate exploda. Oamenii care câştigă forinţi sau lei româneşti pot avea probleme la efectuarea de plăţi ipotecare în euro. Este exact ceea ce s-a întâmplat anul trecut, ameninţând cu o criză bancară gravă, care a fost evitată doar prin ajutor de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE). Riscul pare să se fi atenuat după ce majoritatea monedelor din Europa de Est s-au redresat. Dar căderea cu şase % a forintului, vineri, a servit ca un memento că Europa de Est este în continuare vulnerabilă la şocurile valutare.

Cu numai câteva zile mai devreme, Banca Centrală Europeană (BCE) avertizase într-un raport că, în pofida crizei de anul trecut, creditele în valută reprezintă încă mai mult de jumătate din totalul creditelor din Ungaria şi România, şi peste 90% în Letonia. Toate cele trei ţări sunt membre ale UE, dar nu şi ale zonei euro. Creditele ieftine în valută au tendinţa de a încuraja împrumuturile în vremurile bune, dar provoacă dureri economice mai mari în vremuri rele, "agravând în acest fel ciclurile financiare de avânt şi cădere (boom-bust cycles)", a notat BCE. Încercările făcute de autorităţile de reglementare locale pentru a descuraja creditarea în valută "au avut doar un impact foarte limitat, sau niciun impact", potrivit raportului băncii. Serviciile bancare cu amănuntul din Europa de Est sunt dominate de bănci vest-europene, cum ar fi Unicredit, cu sediul la Milano, sau Erste Bank şi Raiffeisen International, ambele cu sediul la Viena. Reglementările locale au un impact redus asupra acestor bănci internaţionale, a mai precizat BCE.

Există două lecţii de învăţat aici. Prima este că, în pofida durerii din ultimii doi ani, multe dintre riscurile care au cauzat criza financiară sunt încă latente în sistem. În al doilea rând, reglementarea bancară funcţionează numai în cazul în care se aplică la nivel internaţional, conchide analiza.