Băncile europene prezente în România ar putea vinde active de 2,2 miliarde euro - circa 1,6% din PIB - pentru obţinerea fondurilor necesare consolidării capitalului, potrivit unei analize Nomura, citate de Mediafax.
Suma este depăşită în regiune doar de Turcia, unde activele care ar putea fi vândute ating 3 miliarde euro. Aces-te active de 3 miliarde euro reprezintă, însă, doar 0,5% din PIB-ul Turciei.
Pe poziţia a doua, la egalitate cu România, se situează Polonia, tot cu 2,2 miliarde euro, reprezentând, însă, 0,6% din PIB. În Bulgaria, valoarea activelor despre care analiştii Nomura cred că ar putea fi vândute atinge 1,4 miliarde euro, ponderea în PIB fiind de 3,5% - cea mai ridicată din rândul a 14 state din Europa Centrală şi de Est.
România, la fel ca alte opt ţări, între care Bulgaria sau Ungaria, prezintă riscul unor vânzări rapide, sub presiune, în care cumpărătorul este avantajat faţă de vânzător, consideră Nomura.
Totodată, analiştii Nomura se aşteaptă ca autorităţile de reglementare române să răspundă la o astfel de situaţie prin măsuri de control al capitalului şi majorări de dobândă.
În România, Bulgaria, Lituania şi Letonia, profitabilitatea băncilor străine este scăzută, în timp ce în Ungaria instituţiile bancare se află pe pierdere. Totuşi, băncile prezente în Lituania ar putea vinde active de mai puţin de 100 de milioane de euro, la fel ca cele din Letonia.
"Vedem vânzarea de active ca având un efect destul de redus asupra Turciei, Rusiei şi Poloniei, luând în considerare valoarea activelor care ar putea fi vândute şi dinamica mai favorabilă a pieţei bancare interne. Observăm, însă, un efect mai îngrijorător în statele emergente din Europa de Sud-Est, mai ales Bulgaria, Serbia şi Româ-nia, precum şi Ungaria, atât din cauza valorii activelor, cât şi a presiunii asupra dinamicii pieţei", scrie Peter Attard Montalto, analist la Nomura.
În total, în Europa Centrală şi de Est, băncile europene ar putea vinde active de circa 13 miliarde euro pentru a res-pecta pragul minim de 9% pentru rata adecvării capitalului, impus de Autoritatea Bancară Europeană. Suma este, însă, infimă comparativ cu activele de 1.200 de miliarde euro la care băncile europene ar trebui să renunţe pentru a atinge pragul de capital numai prin vânzare de active.
Guvernele pot răspunde la astfel de situaţii fie cooperând printr-o repetare a Iniţiativei de la Viena, lansată în 2009, sau prin "măsuri interne precum controlul capitalului, folosirea rezervelor şi eventual naţionalizare pentru a se proteja împotriva efectelor asupra Europei Emergente".
Expunerea băncilor europene pe România a crescut la 117,7 miliarde dolari, la jumătatea acestui an, de la 96,4 miliarde dolari, în iunie anul trecut, şi 108,8 miliarde dolari, la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.
În primele primele şase luni din acest an, creşterea a fost de peste 8%, iar raportată la nivelul din iunie 2010 - de 22%. Băncile străine aveau o expunere totală pe Româ-nia de 123 miliarde dolari, în iunie.