ANALIZĂ OTP BANK: Recuperarea economică încetineşte, iar creşterea PIB-ului este vizibil afectată de inflaţia ridicată

Potrivit analiştilor OTP Bank, recuperarea economică încetineşte, iar creşterea PIB-ului este vizibil afectată de inflaţia ridicată, stagnarea salariilor reale, încetinirea creşterii globale şi efectele conflictului Rusia - Ucraina.

Cu toate acestea, se pare că rezultatele puternice din primul trimestru vor fi suficiente pentru a atinge o creştere anuală estimată a PIB-ului de 4%, chiar dacă performanţa din următoarele trimestre se va reduce.

Având în vedere performanţa recuperării economice, rezultatele primului semestru au fost o surpriză neaşteptată, deoarece piaţa se aştepta la o corecţie a creşterii PIB în primele trei luni, în urma stagnării din a doua parte a anului 2021. Mergând mai departe în analiza sectorială, serviciile şi comerţul sunt sectoarele responsabile de surpriză, cu o revenire foarte bună a activităţilor în primul sector, ceea ce ar putea fi legată de creşterea consumului de servicii, odată cu trecerea pandemiei.

"În context regional, comparaţia sugerează o performanţă de creştere medie mai optimistă pentru România. Deşi, pentru anul viitor predicţia este pesimistă, cu un rezultat aşteptat mai scăzut. Pentru moment toate zonele sunt afectate, având în vedere inflaţia, comerţul, venitul real, ratele dobânzilor sau consolidarea fiscală, care în acest moment s-a oprit. Va fi reluată pe parcurs, pe măsură ce mediul de creştere a ratei dobânzii va începe să se consolideze, şi în consecinţă creşterea economică s-ar putea situa sub 3% în 2023. Perspectiva pozitivă este întregită şi de faptul că se aşteaptă ca România să primească fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB anual în acest orizont de prognoză", au raportat analiştii OTP Bank.

Până în prezent, inflaţia a continuat pe traiectoria ascendentă, atingând 13,8% în luna aprilie şi 14,5% în mai. Datele din aprilie au fost o surpriză uriaşă în comparaţie cu consensul general de 11-11,5%, iar acest lucru s-a datorat în mare parte creşterii cu 26% de la lună la lună a preţurilor la energie pentru uz casnic, cauzată de noul plafon mai redus. Prin urmare, inflaţia din luna mai a fost, în mare, în conformitate cu consensul general, şi dinamica lunară a încetinit uşor, sugerând că inflaţia ar putea atinge în curând apogeul.

"În estimarea standard, inflaţia ar putea atinge vârful în luna iunie, la un nivel uşor sub 15%, însă în perioada ce va urma scăderea va fi lentă şi ar trebui să ne pregătim să nu vedem rate de o singură cifră până în luna martie a anului viitor. Creşterile din energie şi din zona alimentară se transferă acum la inflaţia de bază, unde costurile unitare ridicate ale forţei de muncă cauzează probleme. În plus, putem anticipa o altă creştere a preţului energiei pentru uz casnic în luna aprilie a anului viitor, când va expira plafonul actual". Pentru a atenua efectele, banca centrală continuă implementarea politicilor monetare şi a intensificat creşterea ratei de bază la 75 bps în mai. La nivelul actual al ratei cheie, de 3,75%, aceasta este încă foarte mult în urma evoluţiilor inflaţiei şi a primei de risc pentru activele româneşti şi este foarte probabil să fie majorată la 7,0% până la sfârşitul anului, în timp ce piaţa sugerează un nivel de 8-9%.

În tabloul macroeconomic extins, nivelul de ocupare a revenit treptat după criza covid, iar în ultimele luni ocuparea forţei de muncă în companii a continuat să crească, deşi şomajul prezintă tendinţe mixte. Salariile nominale au crescut cu aproximativ 11% în lunile martie-aprilie, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de anul trecut. Cu toate acestea, în termeni reali salariile au crescut puţin, chiar şi cu creşterea nivelului salariilor nominale din ultimele luni. Acest aspect are efecte imediate în întreaga economie, începând de la cererea de împrumuturi şi până la consolidarea fiscală. De exemplu, datele arată că emiterea de noi împrumuturi a încetinit în luna aprilie, dar a rămas la niveluri ridicate cu NFC-uri şi împrumuturile ipotecare comparabile din punct de vedere istoric.

De asemenea, contul curent a fost afectat negativ de creşterea preţurilor la energie, România fiind importator net de energie, chiar dacă în termeni neţi într-o măsură mult mai redusă decât ţările vecine. "România se află sub procedura de deficit excesiv (PDE), iar guvernul intenţionează să reducă de la 1 iulie cheltuielile bugetare cu 10%, cu excepţia investiţiilor, a cheltuielilor salariale şi sociale, deşi nu este clar cum vor fi îndeplinite aceste obiective".

Având în vedere oprirea temporară a consolidării fiscale şi preţurile ridicate la energie, deficitul de cont curent ar putea creşte şi mai mult în acest an. Acest indicator ar putea începe să se modereze odată ce consolidarea fiscală va începe şi preţurile la energie se vor normaliza. "Per ansamblu, credem că consolidarea fiscală se va relua în mod vizibil doar în 2023, când preţurile la energie probabil s-ar putea modera şi România va trebui să se adapteze la regulile UE în temeiul EDP".