ANRE ŞI ACADEMIA ROMÂNĂ AVERTIZEAZĂ: "Preţul energiei poate fi dublu în 2017-2018"

Tranziţia ţării noastre la piaţa energetică europeană unică va duce, în următoarea perioadă, nu la o scădere a preţurilor, aşa cum speră Uniunea Europeană, ci la o creştere aproape dublă a preţurilor energiei, avertizează specialiştii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi cei ai Academiei Române, într-o analiză lansată ieri.

Studiul "Eficienţa energetică - prioritate naţională pentru reducerea sărăciei energetice, creşterea calităţii vieţii şi siguranţa consumatorilor de energie" a prezentat un scenariu posibil pentru orizontul 2017-2018, potrivit căruia preţurile se vor apropia de media europeană probabilă, respectiv 0,227 euro/ KWh la electricitate şi 0,076 euro/ KWh la gaze.

"Într-o perioadă scurtă de timp (2015 - 2017/18) urmează un şoc al creşterii preţurilor energiei, probabil ultima creştere prin decizie politică a preţurilor. Şocul preţurilor va fi suportat de economie, dar şi de bugetele de familie. Impactul asupra segmentului sărac al populaţiei va fi foarte greu de suportat", arată autorii studiului, menţionând că problema socială gravă cu care ţara noastră se confruntă în momentul de faţă este adâncirea decalajului dintre veniturile populaţiei, care se plasează în 2013 la aproximativ 40% din veniturile medii ale UE, şi preţurile energiei aliniate la nivel european.

În opinia acestora, va fi accelerat procesul de sărăcire a populaţiei româneşti, sub impactul creşterii rapide a preţurilor energetice şi va fi adâncit decalajul dintre standardele de viaţă din România şi cele ale UE.

"Creşterea preţurilor energiei va spori numărul consumatorilor vulnerabili şi întinderea sărăciei energetice în populaţia României. Creşterea eficienţei energetice este principala cale prin care pot fi reduse facturile de energie ale consumatorilor casnici. O mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie ar contribui la limitarea sărăciei energetice", potrivit aceleiaşi surse.

Sărăcia energetică este definită ca imposibilitatea unei persoane sau a unei gospodării să îşi acopere nevoile energetice minimale: iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă, dar şi utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie.

• Autorităţile susţin că aproape jumătate din populaţie este afectată de "sărăcie energetică"

ANRE şi Academia Română consideră că sărăcia energetică este cauzată, în principal, de trei surse distincte: un nivel scăzut al veniturilor actuale, absenţa infrastructurii şi tehnologiilor necesare sau inaccesibilitatea lor din alte cauze decât lipsa banilor, precum şi condiţii de viaţă care nu asigură o utilizare eficientă a energiei (mai ales o locuinţă cu deficite energetice: "Populaţia afectată de sărăcie energetică este caracterizată printr-un consum redus de energie sau folosirea unor combustibili poluanţi (nocivi deopotrivă pentru sănătatea persoanelor expuse direct, cât şi pentru mediu) sau prin dificultatea accesării constante şi în timp util a surselor de energie necesare asigurării nevoilor de bază".

Circa 50% din populaţia României este "săracă energetic", au arătat ieri oficialii statului prezenţi la eveniment, în timp ce Vasile Dâncu, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, a subliniat: "Studiile noastre au arătat că doar 2 din 10 români consideră acceptabil preţul pe care trebuie să-l plătească pentru energie, în timp ce 8 din 10 spun, cu diferite măsuri, că nu pot suporta acest preţ al energiei".

La rândul său, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a declarat că am ajuns în situaţia în care statele lumii se văd obligate "să redeseneze politicile sociale şi mai ales pe cele energetice". Domnia sa a propus un "Plan Marshall" pentru ţara noastră, prin care să fie injectate fonduri pentru eficienţa energetică a locuinţelor şi clădirilor, în general.

Autorii studiului citat consideră că sărăcia energetică în contextul României actuale reprezintă combinaţia a patru factori: nivelul scăzut al veniturilor populaţiei, creşterea preţului energiei, accesul la resursele energetice, respectiv caracteristicile energetice ale locuinţei şi ale sistemului de furnizare a energiei.

"Sărăcia în raport cu combustibilul (fuel poverty), o componentă a sărăciei energetice, desemnează incapacitatea financiară a unei persoane sau a unei gospodării de a-şi susţine cheltuielile necesare asigurării nevoilor energetice minime, în condiţiile existenţei unei infrastructuri energetice accesibile şi a unor servicii moderne de furnizare a energiei", potrivit surselor citate, care au adăugat: "Conceptul cheie promovat este cel de consumator vulnerabil, adică persoana sau gospodăria aflată în risc de sărăcie energetică datorat în principal deficitului de resurse financiare".

Potrivit documentului menţionat, riscul monopolului în diferite forme afectează substanţial costul energiei, întrucât consumatorul poate să nu fie liber a alege între diferiţi ofertanţi: "Adesea el se simte captiv în sistemul de acces la ofertele energetice. În negocierea beneficiar - ofertant, distribuţia puterii este foarte inegală. Nu numai persoanele individuale, dar şi întreaga colectivitate este un partener în negocierea colectivă cu furnizorul de energie. Transparenţa publică a acestei negocieri este o parte a politicii de asigurare a drepturilor consumatorului".

În consecinţă, ANRE şi Academia Română au recomandat creşterea transparenţei procesului de schimbare a preţurilor şi taxelor, precum şi mecanisme prin care consumatorul să fie inclus ca partener în întregul proces.

Totodată, specialiştii au menţionat şi regândirea sistemului de impozite şi taxe conţinute în preţurile energiei, pentru că impozitele şi taxele din ţară sunt printre cele mai ridicate din Europa. Astfel, la nivelul anului 2013, taxele reprezentau 52% din preţul gazului în ţara noastră.

În plus, autorii studiului au spus că, în următorii ani, la creşterea preţurilor energiei se va adăuga povara taxelor şi, inevitabil, se va exercita o presiune puternică pentru a se regândi sursele financiare ale bugetului.