ANUL TRECUT, Peste două mii de persoane, depistate încercând să treacă ilegal graniţa

V.B.
Anticorupţie / 15 februarie 2014

Peste două mii de persoane, depistate încercând să treacă ilegal graniţa

Poliţia de Frontieră a depistat, anul trecut, peste două mii de persoane încercând să treacă ilegal graniţa şi a reţinut bunuri de contrabandă valorând circa 202 milioane lei, conform bilanţului instituţiei trimis ieri redacţiei.

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmite că anul trecut au fost depistate 2.049 persoane în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei, din care 1.517 cetăţeni străini au fost implicaţi în fenomenul migraţiei ilegale. Dintre aceştia, 822 străini erau organizaţi în grupuri, în total, fiind descoperite 290 grupuri de migranţi şi 190 traficanţi.

De asemenea, nouă grupuri au fost organizate în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi, fiind reţinuţi 34 de traficanţi şi 79 de persoane traficate. Au mai fost depistate 130 călăuze, dintre care 59 cetăţeni români.

Totodată, unui număr de 3.508 cetăţeni străini nu li s-a permis intrarea în ţară din diferite motive legale, creşterea fiind de 3,4%, comparativ cu anul precedent.

La Marea Neagră, au fost descoperite mai multe grupuri de migranţi, cele 120 de persoane (cetăţeni sirieni) necesitând chiar asistenţă şi prim ajutor din partea poliţiştilor de frontieră, având în vedere ambarcaţiunile nesigure folosite de traficanţi.

Anul trecut, poliţiştii de frontieră au constatat 502 infracţiuni economico-financiare şi 1.395 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală. Au fost reţinute 421 de persoane în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei asupra cărora au fost descoperite bunuri care făceau obiectul contrabandei sau traficului ilegal cu bunuri.

În plus, au fost reţinute în vederea confiscării 8.347.869 pachete ţigări, cu o valoare aproximativă de 89,6 milioane lei, din care 4.836.358 pachete, în valoare de 44,8 milioane lei, au facut obiectul contrabandei cu ţigări. Au fost depistate 37 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări în care au fost identificate 282 persoane.

De asemenea, au fost reţinute în vederea confiscării: 15.593 litri de alcool, 1.452 kg cafea, 178.339 euro şi 608.180 dolari nedeclaraţi la trecerea frontierei, 33 de obiecte suspecte a face parte din patrimoniul cultural naţional, bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, precum 340.286 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie, 194.608 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie şi 86.236 perechi de încălţăminte.

În total, au fost depistate 283 de fapte de natură infracţională pe linia dreptului de proprietate intelectuală, cu aproximativ 32% mai mult comparativ cu anul 2012.

Valoarea totală a bunurilor de contrabandă reţinute în vederea confiscării se ridică la aproximativ 202 milioane lei, iar din totalul infracţiunilor constatate, aproximativ 52% au fost depistate la frontiera cu Ucraina, 18%, la frontiera cu Republica Moldova şi 16% la graniţa cu Serbia.

Tot anul trecut, au fost depistate: 225 autovehicule suspecte a fi furate, 268 arme (majoritatea neletale), 111.483 cartuşe pentru care nu existau documente legale de trecere a frontierei şi 6,5 tone material pirotehnic, 75 de grame de cocaină, 3,4 kg de canabis, 22.035 bucăţi substanţe anabolizante, 271 bucăţi alte substanţe interzise.

La acestea, se adaugă 120 de ambarcaţiuni, 53 motoare bărci, 85.993 metri de plase monofilament şi 8.724 unelte de pescuit folosite la braconajul piscicol, precum şi 32.739 kg peşte, din care 364 kg sturion, şi 191 kg icre, dintre care 25,8 kg icre negre, se mai arată în bilanţ.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.

    Falimentul de la Banca Unirea 

    În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea. 

    Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor. 

    Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci 

    Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare. 

    Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD. 

    Ulei din Rezervele de stat 

    Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
IBC SOLAR
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9760
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4612
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2832
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9711
Gram de aur (XAU)Gram de aur382.0804

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb