APIA: Aeroporturile, companiile imobiliare şi terenurile de golf, pe lista neagră a subvenţiilor

Aeroporturile, companiile imobiliare şi terenurile de golf vor fi incluse pe lista neagră a "fermierilor inactivi" şi nu vor mai putea primi subvenţii pentru teren agricol, potrivit declaraţiilor lui Dorel Benu, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), citat de Mediafax. Societăţile imobiliare vor putea primi aceste subvenţii doar dacă dovedesc că lucrează pământurile pe care le deţin.

"Doi ani, Aeroportul Otopeni a primit subvenţie, până ne-am hotărât noi şi l-am pus să-şi retragă cererea. Întreţinea terenul, tăia iarba, dar am considerat că asta nu este o activitate agricolă pentru care merită să primească subvenţii. Nu primeau o sumă mare, ci 10-15.000 de euro", a arătat reprezentantul APIA.

Lista neagră va fi definitivată în acest an şi va mai include, potrivit domniei sale, societăţi de apă proprietare de terenuri, ONG-uri care au ajuns proprietare de terenuri, dar nu au activitate agricolă, precum şi acele instituţii de cult care nu lucrează pământul.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că primăriile se vor alătura terenurilor de golf şi aeroporturilor pe lista neagră a celor care deţin terenuri fără să le lucreze, şi nu vor mai primi subvenţii de anul viitor.

"România a optat ca în perioada următare să definească ce înseamnă fermierul inactiv prin introducerea unei liste negre cu cei cei care nu pot beneficia de plata pe suprafaţă. Şi aici vă pot spune trei categorii, în primul rând consiliile locale sau primăriile, în al doilea rând terenurile de golf şi în al treilea rând aeroporturile", a spus Constantin. El a adăugat că pe lista neagră vor figura şi societăţi comerciale care nu lucrează terenurile.

• Patriarhie: "APIA nu poate refuza unităţilor bisericeşti statutul de fermier activ"

Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) nu pot refuza statutul de fermier activ, al cărui sens nu este încă definit legal, unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole, arată Patriarhia, într-un comunicat de presă. Potrivit APIA, un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit anul trecut subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt "fermieri activi" şi că lucrează terenul.

Patriarhia Română prec izează că unităţile bisericeşti pot îndeplini viitoarele criterii pentru acordarea subvenţiilor agricole. "Statutul de fermier activ, invocat de reprezentanţii APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole. Desigur, autorităţile trebuie să urmărească cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiţi drept subvenţie de la Stat sau din fonduri europene. Menţionăm că unele unităţi bisericeşti au înfiinţat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le deţin, fiind un exemplu în moderna şi eficienta gestionare a acestora. În prezent, problema principală rămâne faptul că unităţilor bisericeşti li s-au restituit numai o parte din terenurile agricole şi forestiere preluate abuziv de regimul comunist".

Totodată, arată Patriarhia, cea mai mare parte a unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri sărace din mediul rural) care deţin în proprietate suprafeţe agricole mici le-au arendat, iar arendaşul este cel care, potrivit prevederilor legale, primeşte subvenţia de la bugetul de Stat şi are obligaţia de a justifica modul utilizării banilor primiţi. Veniturile obţinute în urma arendării suprafeţelor agricole sunt folosite de unităţile bisericeşti pentru întreţinerea locaşurilor de cult şi activităţile socio-educaţionale ale acestora.

În plus, unităţile bisericeşti care deţin suprafeţe de teren arabil mai mari şi au capacitatea de a le lucra în regie proprie justifică de asemenea subvenţiile primite de la Stat conform legislaţiei în vigoare. În cazul acestora, recolta obţinută este folosită pentru întreţinerea unităţii bisericeşti, consumul propriu, precum şi pentru aprovizionarea instituţiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române (brutării, cantine, aşezăminte pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), a mai precizat Patriarhia Română.

Potrivit comunicatului, în evidenţa contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti se înregistrează distinct veniturile realizate în urma exploatării terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifică gestiunea, disciplina financiar-contabilă şi modalitatea administrării bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafeţelor agricole şi utilizarea acestora.