Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenţia asupra efectelor sociale şi economice deosebit de grave pe care adoptarea propunerilor privind taxa clawback şi politica de preţuri a medicamentelor, aflate deocamdată în dezbatere publică, le-ar avea asupra pacienţilor români şi asupra producătorilor de medicamente generice, singurii investitori din industra farmaceutică cu capacităţi de producţie în România.
Într-o scrisoare adresată Primului Ministru Victor Ponta, APMGR atrage atenţia că reglementările legislative propuse în ultima clipă a mandatului de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii ignoră atât soluţiile propuse de industrie în cadrul consultărilor publice cu reprezentanţii Guvernului, cât şi Protocolul semnat de Ministerul Sănătăţii în 2013, în numele Guvernului, cu APMGR.
"Propunerile publicate nu schimbă nimic, nici pentru pacienţi, nici pentru industria producătorilor de medicamente generice. Dimpotrivă, menţin o politică extrem de nocivă, care ignoră nevoile pacienţilor şi distrug investiţiile făcute de producătorii de medicamente generice în capacităţile de producţie din România," a declarat Preşedintele APMGR Dragoş Damian. "Promisiunile fostei conduceri a Ministerului Sănătăţii s-au dovedit doar vorbe-n vânt şi sperăm că Premierul Ponta va lua măsurile necesare pentru a rezolva aceste probleme odată cu stabilirea noii echipe guvernamentale," a adăugat Damian.
Propunerea de calcul diferenţiat a taxei clawback a fostei conduceri a Ministerului Sănătăţii a fost decisă absolut aleatoriu, în loc să aibă la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator). Pe de altă parte, propunerea de calcul a preţurilor medicamentele de uz uman, prevăzută în propunerea de modificare şi completare a normelor Ordinului 75/2009, nu ţine cont de angajamentul asumat de Ministerul Sănătăţii în Protocolul semnat cu APMGR. Acestea prevedea eliminarea dublei referenţieri pentru medicamentele generice prin renunţarea la compararea cu ţările de referinţă şi prin aplicarea limitei de maximum 65% o singură dată, raportat la preţul medicamentului inovator de la momentul când primul medicament generic obţine Autorizaţia de punere pe piaţă (APP).
APMGR atrage atenţia că politicile de sănătate din ultimii cinci ani au dus la reducerea consumului de generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%, ceea ce înseamnă mai puţini pacienţi trataţi cu bani mai mulţi.
Pe de altă parte, cadrul fiscal nefavorabil a dus la pierderea de investiţii în industria farmaceutică locală (care este exclusiv generică) de circa 100 de milioane de euro, în aceeaşi perioadă. Numai în acest an, o investiţie de 30 de milioane de euro este sub semnul întrebării din cauza creşterii continue a taxei clawback şi a întârzierii trecerii la un calcul diferenţiat.
APMGR subliniază, de asemenea, că măsura actualizării listei de medicamente compensate, o măsură de altfel benefică, nu poate avea loc decât prin suplimentarea corespunzătoare a bugetului pentru medicamente. Conform calculelor APMGR, costurile anuale suplimentare induse de actualizarea listei vor ajunge la circa 2 miliarde de lei în 2016.
"A acoperi costurile exclusiv din taxa clawback înseamnă să distrugi industria farmaceutică cu capacităţi de producţie locală, cu consecinţe negative majore pentru întreaga economie, şi să limitezi dramatic accesul pacienţilor la medicamente cu preţ accesibil pentru că acestea vor dispărea de pe piaţă," a mai declarat Damian.
Ca primă măsură de încurajare a consumului de medicamente generice, în conformitate cu politicile promovate de Uniunea Europeană, APMGR cere Primului Ministru Victor Ponta revizuirea imediată a taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat pentru medicamentele generice. Formula de calcul trebuie să aibă la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator).