Aproximativ 4.500 de funcţionari turci, destituiţi într-un nou val de epurare în urma puciului eşuat

Autorităţile turce au ordonat destituirea a altor aproape 4.500 de funcţionari, în cadrul epurărilor lansate după tentativa de lovitură de stat din iulie, potrivit unui decret publicat marţi seara în Jurnalul Oficial, relatează AFP.

Potrivit Official Gazette, au fost concediate 4.464 de persoane, între care 2.585 de angajaţi ai Ministerului Educaţiei, 893 ai Jandarmeriei, zece ai Curţii de Casaţie, zece de la Înaltul Consiliul Electoral şi 88 de la postul public de televiziune TRT.

Între funcţionarii destituiţi se află, de asemenea, 330 de universitari membri ai Consiliului pentru Învăţământ Superior (YOK), inclusiv Ibrahim Kaboglu, unul dintre specialiştii în drept constituţional cei mai reputaţi din ţară.

De la lovitura de stat eşuată din 15 iulie 2016, peste 41.000 de persoane au fost arestate în Turcia, iar peste 10.000 au fost destituite sau suspendate din funcţiile pe care le deţineau. Cei mai mulţi dintre aceştia erau inclusiv profesori, poliţişti şi magistraţi.

Autorităţile turce îl acuză pe Fethullah Gulen, un predicator exilat în Statele Unite, că a urzit lovitura, ceea ce acesta dezminte.

Pe data de 7 ianuarie, guvernul anunţa destituirea a aproximativ 8.400 de prersoane şi închiderea a 80 de asociaţii, inclusiv cluburi sportive.

Aceste demiteri pe bandă rulantă sunt autorizare de executivul turc fără necesitatea de a primi aprobare din partea parlamentului, pe fondul stării de urgenţă, care a fost extinsă, până acum, de două ori şi va dura până pe data de 19 aprilie 2017.

De o amploare fără precedent în Turcia, aceste epurări provoacă îngrijorarea partenerilor occidentali ai Ankarei şi organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, care se tem că starea de urgenţă ar putea să fie un pretext în vederea reprimării oricărei voci disidente.

Această îngrijorare este cu atât mai puternică cu cât Turcia se pregăteşte pentru un referendum, în aprilie, cu privire la o revizuire a Constituţiei care să consolideze în mod considerabil puterile preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Autorităţile turce afirmă că aceste măsuri de excepţie sunt necesare în vederea eliminării riscurilor răzvrătirii şi pentru a face faţă dublei ameninţări "teroriste" reprezentate de Statul Islamic şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ţara este afectată, de peste un an şi jumătate, de un val fără precedent de atentate, care au lovit Istanbulul şi Ankara şi s-au soldat cu sute de morţi.