ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ TUNĂ ŞI FULGERĂ ÎN SCANDALUL CATHEDRAL PLAZA Ioannis Papalekas face plângere penală împotriva arhiepiscopului Ioan Robu

• Sorin Oprescu, denunţat la DNA pentru apartenenţă la grupul infracţional Bîlteanu-Papalekas

• Primăria Bucureşti: "Comunicatul ARCB, caracterizat de prezentarea incompletă a situaţiei de fapt şi afirmaţii nejustificate şi denigratoare"

-------------------

Actualizare 11:18

Ioannis Papalekas, proprietarul Cathedral Plaza, anunţă că apelează la calea acţiunii în daune şi la plângeri penale împotriva arhiepiscopului Ioan Robu, după ce Arhiepiscopia Romano-Catolică Română (ARCB) l-a acuzat pe omul de afaceri de apartenenţă la un grup infracţional organizat.

"În calitatea mea de actual proprietar al clădirii Cathedral Plaza, calitate pe care am recunoscut-o public după achiziţionarea în iulie 2012 a participaţiilor societăţii ce deţine compania Millennium Building Development (MBD), mă văd nevoit să iau atitudine împotriva unor abuzuri imposibil de explicat pentru raţionamentul unui om onest şi de o perfectă bună credinţă", transmite Ioannis Papalekas, într-o declaraţie publică.

Potrivit domniei sale, demersurile actuale ale arhiepiscopului Ioan Robu sub umbrela ARCB (apărute în contextul clasării recente a ultimei dintre plângerile penale calomnioase formulate de ARCB împotriva MBD pentru o invocată infracţiune de executare fără autorizaţie de construcţie a unor lucrări de construcţie amplasate în zone construite protejate - art. 24 litera a) din Legea 50/1991) sunt expresia unui nou şi evident abuz, aducându-i acestuia "prejudicii enorme atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional, faţă de preocuparea mea declarată şi conştientizată chiar de catre ARCB, aceea de om de afaceri onest şi pacifist, complet integrat în societatea românească".

"Contrar caracterului meu pacifist şi structural favorabil unor soluţii amiabile în orice situaţii delicate, declar public că voi acţiona cu toată fermitatea şi convingerea pentru protejarea drepturilor şi intereselor mele legitime, dar şi ale societăţii Millennium Building Development (MBD), urmând să apelez la calea acţiunii în daune şi la plângeri penale atât împotriva ARCB ca instituţie ce şi-a asumat public aceste declaraţii printr-un purtător de cuvânt, cât şi împotriva arhiepiscopului Ioan Robu, care este în realitate artizanul acestei campanii abuzive", susţine Papalekas.

Domnia sa susţine că este deja o modalitate cunoscută aceea în care ARCB încearcă înaintea unor termene de judecată importante (pe data de 1 aprilie 2015 va avea loc o nouă înfăţisare la Tribunalul Bucuresti, acolo unde se discută posibila regularizare a situaţiei clădirii noastre) să creeze presiune prin folosirea canalelor mediatice asupra judecătorilor.

Papalekas precizează că MBD a iniţiat prin vechiul proprietar, în temeiul dispoziţiilor legale din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, procedurile de regularizare a existentei clădirii, depunând încă din septembrie 2011 la Primăria Municipiului Bucureşti întreaga documentaţie necesară verificării siguranţei construcţiei şi lipsei de interacţiune negativă cu proprietăţile învecinate. Astfel, potrivit domniei sale, în anul 2014 au fost depuse deopotrivă la dosarul administrativ un număr de 7 expertize tehnice, asumate de reputaţi specialişti/experţi şi profesori români, care confirmă în integralitate atât siguranţa clădirii cât şi lipsa unei interacţiuni negative în raport cu clădirea catedralei Sf. Iosif, aflată în vecinătate.

"Din păcate, datorită presiunilor continue şi a ameninţărilor făţişe exercitate de către arhiepiscopul Ioan Robu, factorii responsabili din Primăria Municipiului Bucureşti nu au emis un răspuns nici până la această dată. Este fără îndoială expresia unui abuz nefiresc care are ca finalitate directă obstrucţionarea justiţiei. Este modul de acţiune al arhiepiscopului Ioan Robu, care urmăreşte atingerea intereselor private prin şantaj, teroare, ameninţare şi plângeri calomnioase", explică Papalekas.

Omul de afaceri precizează că nu există şi nu a existat niciun circuit financiar între România şi Cipru prin care banii unor SIF-uri să fi fost folosiţi în interesul său personal sau al altor persoane. Acesta menţionează că achiziţionarea societăţii ce deţine compania Millennium Building Development a fost realizată printr-un contract legal de cesiune de părţi sociale între domnia sa personal şi fostul proprietar, avizat de avocaţii personali şi ai vânzătoarei, cu plata unui preţ real în proceduri aflate în deplin acord cu legea română.

Papalekas mai arată: "Acuzele aduse mie personal în mod absolut nejustificat şi calomniator, prinvind implicarea într-un grup infracţional organizat împreună cu d-nul primar general Sorin Oprescu (pe care l-am întâlnit de doar două ori în activitatea mea, în cursul anului 2014, şi asta în prezenţa avocaţilor mei în cadrul unor Audienţe oficiale ce au avut loc la sediul Primăriei) şi în mod absurd, împreună cu d-nul Dragoş Bîlteanu, persoană care nu are absolut nicio legătură cu acest proiect al meu personal, sunt fabulaţii total nerealiste, gândite în cel mai diabolic mod cu putinţă, pentru a mă prejudicia".

Omul de afaceri susţine că, în prezent, demersurile agresive ale arhiepiscopul urmăresc manipularea opiniei publice, prin valorificarea unei hotărâri judecătoreşti obţinută deopotrivă fraudulos, emisă de Tribunalul Dâmboviţa şi rămasă definitivă în prima instanţă urmare a declarării tardive a recursului de juriştii din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Proprietarul Cathedral Plaza subliniază că d-nul Dragoş Bîlteanu nu este şi nu a fost niciodată proprietar al acestei clădiri, proiectul Cathedral Plaza fiind un proiect pe care domnia sa l-a accesat de unul singur, în urma analizei de oportunitate asupra situaţiei respectivei clădiri. "Numai o persoană rău intenţionată, cu un scop fraudulos predeterminat, putea imagina o poveste falsă legată de implicarea d-nului Bîlteanu în această achiziţie şi eventual de folosirea unor fonduri puse la dispoziţie de Societăţile de Investiţii Financiare din România", explică Papalekas.

Domnia sa transmite că acuzele privind beneficiul unei posibile vânzări la un preţ de 70 milioane euro a clădirii nu au practic nicio legătură nici cu intenţiile actuale, nici cu legalitatea tranzacţiei prin care a dobândit controlul asupra proiectului Cathedral Plaza. Cu siguranţă însă, precizează acesta, demolarea acestei proprietăţi edificată cu bună credinţă în baza unei autorizaţii valabile, recunoscută judiciar, va aduce un prejudiciu însemnat pentru bucureşteni, pentru ARCB şi pentru România, fiecare dintre cei menţionaţi trebuind să suporte pierderea investiţiei MBD, "urmare a abuzurilor iniţiate şi conduse exclusiv de arhiepiscopul Ioan Robu".

Papalekas susţine: "Am declarat şi în trecut şi am încercat să transmit acest lucru inclusiv arhiepiscopului Ioan Robu că personal nu am fost şi nu vreau să fiu implicat în războiul purtat timp de aproape şase ani între domnia sa ca reprezentant al Arhiepiscopiei Romano Catolice Bucureşti şi fostul proprietar al societăţii Millennium Building Development SRL. În mod repetat, după iulie 2012, mi-am exprimat public poziţia de dialog cu toate părţile implicate: proprietarul clădirii vecine - Arhiepiscopia reprezentată de Ioan Robu - cât şi autoritatea responsabilă în domeniul administraţiei publice locale - Municipiul Bucureşti/Primarul Municipiului Bucureşti, dar şi Ministerul Culturii - pentru identificarea unei solutţi legale, amiabile şi deopotrivă optime pentru recunoaşterea clădirii existente şi a siguranţei ei incontestabile.

Mi-am manifestat în permanenţă dorinţa sinceră de a dezvolta o relaţie de bună vecinătate cu enoriaşii din comunitatea catolică, cu ARCB ca instituţie de interes public, dar şi cu arhiepiscopul Ioan Robu, inclusiv prin finanţarea unor posibile lucrări de anvergură pentru reabilitarea Catedralei Sf.Iosif şi punerea acesteia în siguranţă, cu dorinţa declarată de a încerca înlăturarea efectelor negative cunoscute şi inevitabile pe care cele peste 5 cutremure majore din ultimii 100 de ani este posibil să le fi avut asupra clădirii construite în anii 1880".

Pentru identificarea soluţiei amiabile, cu cele mai sincere intenţii, Papalekas arată că a trimis în mai multe rânduri Scrisori deschise arhiepiscopului Ioan Robu solicitându-i o întreveredere în care în calitate de vecini, de buni creştini, să poarte un dialog raţional pentru gestionarea înţeleaptă şi închiderea unui conflict nedorit, ce distruge atât clădirea Cathedral Plaza prin nefolosire şi neîntreţinere, cât şi credibilitatea şi bugetele ARCB, nevoită să investească enorm într-un război şi un conflict nejustificat. "Războiul lipsit de scrupule, violent şi agresiv purtat de arhiepiscopul Ioan Robu aşază biserica romano-catolică şi ARCB ca instituţie de cult, într-o lumină negativă pe care cu siguranţă că nu o merită", comentează omul de afaceri. Acesta precizează însă că toate solicitările sale au rămas timp de aproape 3 ani fără raspunsul arhiepiscopului Ioan Robu, acesta refuzând dialogul în ciuda poziţiei sale publice de conducător al Bisericii Catolice din România.

• "Un lung şir de acuzaţii ale ARCB, nesusţinute de probe"

Papalekas precizează că "în lungul şir de procese dintre MBD şi ARCB nu a existat niciodată o probă prezentată de vecinii noştri sau dispusă de către instanţe, care să dovedească apariţia unor degradări de orice natură asupra clădirii Catedralei Sf. Iosif". "În acelaşi timp trebuie observat cu nepărtinire că imobilul Cathedral Plaza este una dintre cele mai frumose clădiri de birouri din Bucureşti, ridicate cu un profesionalism deosebit şi printr-o investiţie de peste 50 de milioane de euro. La construirea clădirii au participat unii dintre cei mai renumiţi arhitecţi ai României, dar şi unul dintre cei mai serioşi constructori de pe piaţa imobiliară, SC Bog'art SA", menţionează proprietarul clădirii.

Totodată, Papalekas mai arată: "Trebuie să subliniez deopotrivă că anterior preluării proiectului am evaluat cu mare atenţie situaţia sa juridică şi, în primăvara anului 2013, înţelegând că problemele autorizaţiei se referă exclusiv la chestiuni de natură procedurală (necompetenţa Primăriei sectorului 1 ca emitent fiind una dintre aceste probleme şi lipsa unui aviz de mediu cu rol exclusiv formal) am acceptat transferul dreptului de proprietate având convingerea că procedura de intrare în legalitate iniţiată încă din septembrie 2011 de dezvoltator se va finaliza într-un sens pozitiv, iar imobilul va fi repus în circuitul civil.

Arăt că instanţele române au fost oscilante în analiza valabilităţii autorizaţiei de construire, astfel că după o soluţie negativă la Tribunalul Dâmboviţa, instanţa de recurs, Curtea de Apel Ploieşti a stabilit irevocabil în anul 2009 că autorizaţia este valabilă, fiind emisă cu îndeplinirea tuturor rigorilor legii, ceea ce a permis de altfel terminarea lucrărilor de construire şi recepţionarea finală a Clădirii, inclusiv cu semnătura reprezentanţilor administraţiei publice locale. Abia ulterior, pe calea unei soluţii procedurale de excepţie - o cerere de revizuire - un nou complet de judecată, de la Curtea de Apel Suceava (instanţă de acelaşi grad cu cea care confirmase valabilitatea autorizaţiei în mod irevocabil şi la care dosarul ajuns urmare a solicitării exclusive a ARCB, prin acelaşi arhiepiscop Ioan Robu (!)) a apreciat că problemele juridice invocate ar trebui să ducă la invalidarea autorizaţiei chiar dacă din punct de vedere al arhitecturii şi al siguranţei clădirii nu i se putea reproşa nimic".

Omul de afaceri susţine că în ultimii ani de zile a ales calea dialogului şi a raţiunii, "însă agresiunile şi abuzurile repetate ale arhiepiscopului Ioan Robu mă obligă să aduc în atenţia publică realele interese particulare ale acestuia, subliniind modalitatea în care s-a reuşit până în prezent blocarea căilor legale de recunoaştere a existenţei unei construcţii din raţiuni ce ţin exclusiv de sentimente personale de ură şi interese materiale privind obţinerea nejustificată, în proprietate, a unor spaţii din clădirea noastră".

"Trebuie spus că fără susţinerile arhiepiscopului Ioan Robu din anul 1999, această clădire şi acest proiect nu ar fi existat. Dezvoltatorul a fost susţinut de reprezentantul ARCB, până la momentul la care i s-a refuzat solicitarea inexplicabilă prin care se cerea un etaj suplimentar din clădire, în proprietate, pentru folosinţa exclusivă arhipeiscopului Ioan Robu", mai comentează Papalekas.

Domnia sa susţine: "Situaţia ne-a forţat să iniţiem singura cale legală rămasă, respectiv aceea de a cere Tribunalului Bucureşti să oblige autoritatea cu atribuţii în acest sens, la analiza cererilor noastre şi, pentru ipoteza constatării siguranţei imobilului nostru şi a imobilului vecin, la eliberarea actului administrativ de intrare în legalitate. În ceea ce mă priveşte, am deplină încredere în sistemul judiciar românesc, acesta fiind singurul în măsură să clarifice actualul conflict şi să recunoască o realitate incontestabilă: existenţa unei clădiri extraordinare în mijlocul Bucureştiului, pe care întreaga urbe ar trebui să încerce să o valorifice, iar în niciun caz să o distrugă".

Papalekas menţionează că strategiile şi acţiunile arhiepiscopului Robu în numele ARCB l-au convins că în realitate nu ne confruntăm cu interesele juste ale unei instituţii bisericeşti de renume ce doreşte protejarea unui lăcaş de cult, de altfel, neafectat, ci ale unui "grup de presiune", cu interese financiare proprii, mânat aşadar de cu totul alte intenţii decât cele exprimate prin comunicatele de presă repetate.

"Presiunile ce urmăresc ca finalitate demolarea clădirii noastre, câtă vreme există o cerere administrativă de regularizare a autorizării noastre încă nesoluţionată, reprezintă un evident abuz pentru orice om de bună credinţă. Primăria este în mod firesc obligată să soluţioneze cu prioritate solicitarea proprietarului clădirii de a se emite actul de regularizare, pentru că abia ulterior să evalueze procedurile solicitate pentru o eventuală demolare", apreciază omul de afaceri.

Acesta arată: "Şantajul, ameninţarea, falsul şi abuzul procedural au costituit instrumentele arhiepiscopului Robu în împiedicarea cursului firesc al justiţiei: Au fost şantajaţi şi ameninţaţi în mod repetat funcţionari de cel mai înalt rang din cadrul Municipiului Bucureşti care ar fi trebuit să analizeze cu profesionalism cererea noastră privind posibilitatea emiterii unui act administrativ de regularizare (aceştia au refuzat într-un final să îşi facă datoria din teamă, preferând să lase instanţelor de judecată sarcina unei decizii, evident cu grava prejudiciere a MBD care nu îşi poate valorifica clădirea); Au fost ameninţaţi în modul cel mai agresiv posibil rectorii si prorectorii din cadrul Senatului Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi al Consiliului de administraţie al UTCCB, către care primarul general Sorin Oprescu, din iniţiativă proprie, a solicitat întocmirea unei opinii tehnice de specilitate, neutră, care să verifice siguranţa clădirilor în conflict şi să stabilească posibilitatea parcurgerii fără riscuri a unor eventuale proceduri de demolare; Au fost ameninţaţi oamenii publici/politici pentru o aşa-zisă neimplicare în susţinerea scopului abuziv al arhiepiscopului".

Potrivit domniei sale, "se impune a arăta că arhiepiscopul Ioan Robu, în numele ARCB a reuşit prin intermediul a două enoriaşe reprezentate de avocatii ARCB, mutate provizoriu în municipiul Târgovişte în anul 2012, să investească o instanţă necompetentă faţă de locul situării imobilului (Bucureşti) cu o cerere de obligare a Primarului General al Bucureştiului, Sorin Oprescu, la demolarea unei construcţii cu o valoare actuală de investiţie de peste 70 milioane euro, deşi noi, ca proprietari ai acestei clădiri şi ai terenului pe care a fost edificată, nu am fost parte la judecată, nefiind indicaţi de enoriaşe sau de ARCB în cadrul procesual.

Situaţia este aşadar una cu iz de infracţionalitate, dar în mod evident în sarcina ARCB, iar insistenţele de punere a acestei hotărâri neopozabile proprietarului MBD în executare prin demolarea clădirii noastre, este cu evidenţă expresia unui nou abuz".

Papalekas susţine că plângerea depusă la DNA de către ARCB urmează a fi cu siguranţă analizată de profesionişti care vor dispune respingerea/clasarea acesteia de îndată, fiind vădită lipsa oricăror temeiuri de fapt sau probatorii în sustinerea acuzaţiilor formulate.

"Actuala poziţie a arhiepiscopului Ioan Robu, reprezentant al instituţiei menţionate ce foloseşte calea declaraţiilor publice printr-un purtător de cuvânt insuficient informat atât de arhiepiscop, cât şi de către avocaţii acestuia, reprezintă limita maximă a abuzului de drept manifestat până în prezent faţă de clădirea Cathedral Plaza şi faţă de mine personal", menţionează omul de afaceri.

Acesta transmite: "Regret că o faţă bisericească ajunsă la apogeul carierei profesionale, arhiepiscopul Ioan Robu, recurge la astfel de metode şi nu pot înţelege în calitatea mea de creştin, de om de business, cum o persoană care ar trebui să se bucure de încrederea deplină şi necondiţionată a enoriaşilor catolici abuzează de acest privilegiu în interes personal, pentru vendete personale, cu riscul de a înceta să mai fie un exemplu şi un reprezentant de elită al Bisericii Catolice din România. Refuzul dialogului şi al păcii este singura concluzie logică ce se poate desprinde din întregul comportament abuziv şi agresiv al arhiepiscopului.

Consider, după aproape 3 ani de aşteptare şi speranţă, că este momentul ca opinia publică interesată şi organele abilitate ale statului să afle şi să înţeleagă ce a născut şi menţinut acest conflict, luând măsurile necesare pentru oprirea abuzurilor săvârşite de arhiepiscopul Ioan Robu şi tragerea sa la răspundere civilă şi penală".

(Elena Deacu)

---

Furia Arhiepiscopiei Romano-Catolice Române (ARCB), care a obţinut, în 2012, în instanţă, demolarea clădirii Cathedral Plaza, l-a ajuns şi pe primarul Sorin Oprescu, care s-a trezit cu o plângere penală la DNA, fiind acuzat de apartenenţă la un grup infracţional organizat, alături de Ioannis Papalekas şi Dragoş Bîlteanu, ambii deja cercetaţi de DIICOT.

Plângerea a fost depusă pentru "refuzul de a aplica decizia instanţei de demolare a Cathedral Plaza" şi îi mai vizează pe Ioannis Papalekas, care a cumpărat clădirea de birouri de la israelianul Eyal Ofer, în 2013, şi pe fostul partener de afaceri al acestuia, Dragoş Bîlteanu, arestat, în luna decembrie, în dosarul delapidării SIF-urilor.

În replică, Primarul General al Capitalei şi Municipalitatea au transmis, vineri, că procedurile referitoare la Cathedral Plaza se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale, la acest moment existând mai multe proceduri judiciare în derulare, de finalitatea lor depinzând atât realizarea demolării clădirii, cât şi modalitatea efectivă în care această demolare se poate realiza.

Arhiepiscopia mai denunţase, în luna iulie 2014, o serie de funcţionari din cadrul Primăriei, dar nu şi pe Sorin Oprescu, despre care spunea că nu a semnat niciun document în acest caz.

Avocatul ARCB Ofelia Bîrsan ne-a spus că plângerea anterioară a fost declinată de DNA în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1.

Cathedral Plaza, amplasată în imediata vecinătate a Catedralei Sfântul Iosif, monument istoric, este încă în picioare, în ciuda victoriilor importante ale Arhiepiscopiei la Tribunalul Dâmboviţa, care obliga PMB, irevocabil, la demolarea Cathedral Plaza şi la refacerea parcului din amplasamentul actual al clădirii.

"Grupul infracţional urmăreşte cu consecvenţă obţinerea unui câştig material de circa 70 milioane euro, echivalent al valorii estimate a clădirii ilegale (conform informaţiilor din piaţă), prin menţinerea acesteia în fiinţă şi eventuala sa punere în funcţiune, astfel încât aceasta să poată fi valorificată ulterior", arată reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, într-un comunicat transmis vineri.

Aceştia mai spun că, potrivit sentinţei civile nr. 2520/28.06.2012 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, primarul general al Capitalei este obligat să emită actul administrativ de demolare a clădirii construite ilegal în vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif.

"Singurul demers legal îndeplinit de Sorin Oprescu a fost emiterea, la 8 luni după decizia irevocabilă, în septembrie 2013, a unei hotărâri privind «Efectuarea unei expertize tehnice în vederea stabilirii modalităţilor de desfiinţare a construcţiei imobil de birouri Cathedral Plaza, estimarea costurilor şi determinarea impactului asupra clădirilor aflate în vecinătate»", potrivit ARCB, care adaugă: "Primăria Capitalei nu a avut prevăzute în bugetul municipiului pe anii 2013, 2014, 2015 sumele aferente demolării propriu-zise, invocându-se tot felul de motive neîntemeiate sau chiar aberante (de exemplu, că prin desfiinţarea construcţiei ilegale, s-ar dărâma Catedrala Sf. Iosif) prin care să se justifice refuzul de a-şi îndeplini obligaţiile legale".

La începutul acestui an, Sorin Oprescu a declarat că nu demolează Cathedral Plaza, deoarece se teme că lucrările vor afecta Catedrala Sfântul Iosif.

"Au venit structuriştii şi mi-au explicat că, dacă iau capacul, încep să tai etajele de pe Cathedral Plaza, se produce alunecare de pământ şi Catedrala suferă", a spus Oprescu, într-un interviu pentru HotNews, adăugând: "Când m-au speriat aşa, ce să fac? Când am întrebat specialiştii, Institutul de Arhitectură a lăsat-o sine die în pronunţare, de frică, Urbanismul la fel, iar Institutul de Construcţii la fel. Aşa că am angajat o firmă de specialitate, o plătim noi, Primăria, ca să facem studiul să vedem dacă se întâmplă ceva cu Catedrala, dacă demolăm Cathedral Plaza. Dacă studiul îmi spune că riscul este foarte mic, eu acum, la începutul anului, pun în bugetul pe 2015 suma necesară demolării, şi o demolez. Trebuie dusă la îndeplinire hotărârea judecătorească". Edilul a spus că, estimativ, demolarea clădirii costă între 15 şi 20 milioane de euro.

• Irina Zodiatou - numele comun dintre Cathedral Plaza şi dosarul SIF-urilor

În opinia ARCB, "la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti s-a format un grup infracţional organizat, asociat cu Ioannis Papalekas şi Dragoş Bîlteanu, cei care au creat un circuit financiar funcţional, în paralel, la Bucureşti şi la Nicosia, prin care banii de la SIF-urile româneşti au fost spălaţi prin SIF-uri cipriote şi reinvestiţi în proiecte imobiliare din România". Reprezentanţii Arhiepiscopiei completează: "Se observă faptul că şi în cazul de faţă, izvorul banilor este amplasat la Nicosia, respectiv la societatea Sioma Company Limited (n.r. proprietarul Millennium Building Development SRL, care deţine Cathedral Plaza)".

Comunicatul ARCB nu este foarte clar în privinţa acestei acuzaţii de spălare de bani.

Doamna Ofelia Bîrsan ne-a spus că informaţiile despre spălarea de bani prin SIF-uri provin din ştirile din presă referitoare la dosarul lui Dragoş Bîlteanu, în care a dat declaraţii şi Ioannis Papalekas.

Există, însă, şi o altă legătură între Cathedral Plaza şi dosarul SIF.

Numele Irinei Zodiatou, care a reprezentat "Sioma Company Limited" la o adunare generală din aprilie 2014, apare şi în documentele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), ca reprezentant al Cahuita Limited, în numele lui Ali H. Lakis.

Cahuita Limited este legată de acuzaţiile de manipulare a pieţei de capital aduse de procurori lui Dragoş Bîlteanu şi lui Najib Lakis, fost administrator al SIF Banat Crişana.

Două off-shore-uri cipriote - Smalling Limited şi Gardner Limited - au cumpărat acţiuni SIF Banat-Crişana, în septembrie 2013, cu bani împrumutaţi de la firma Cahuita Limited, al cărei beneficiar era Ali H. Lakis din Liban, în cadrul unor tranzacţii la cotaţii în creşteri spectaculoase, suspecte de manipulare.

La vremea respectivă, Ali H. Lakis era membru în Consiliul de Administraţie al SIF1. Acesta a demisionat din funcţie cu trei zile înainte de reţinerea rudei sale Najib Lakis şi a lui Dragoş Bîlteanu.

• Sorin Oprescu: "Soarta Cathedral Plaza va fi tranşată cu respectarea strictă a legii şi a hotărârilor instanţelor judecătoreşti"

Primarul General al Capitalei Sorin Oprescu şi-a exprimat dezaprobarea cu privire la tipul de comunicat de presă emis de Arhiepiscopia Catolică, "caracterizat de prezentarea incompletă a situaţiei de fapt şi afirmaţii nejustificate şi denigratoare".

Reprezentanţii Primăriei au precizat că Primarul Municipiului Bucureşti a solicitat proprietarului construcţiei să demareze procedurile legale în vederea desfiinţării construcţiei încă din anul 2011, însă acest act a fost atacat în faţa instanţei de contencios administrativ de proprietarul construcţiei SC Millenium Building Development.

În comunicatul Municipalităţii se arată: "Judecata acestui dosar a fost suspendată până la soluţionarea irevocabilă a dosarului având ca obiect solicitarea SC Millenium Building Development SRL de obligare a Primarului Municipiului Bucureşti să emită actul administrativ final reprezentat de Autorizaţia de Construire pentru intrarea în legalitate a construcţiei «Cathedral Plaza». Acest din urmă dosar se află încă pe rolul Tribunalului Bucureşti, nefiind pronunţată o sentinţă în cauză.

Pe de altă parte, menţionăm că pe rolul instanţelor judecătoreşti se află un dosar având ca obiect contestarea executării silite a Sentinţei nr. 2520/28.06.2012 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa precum şi un dosar prin care s-a solicitat instanţei să lămurească dispozitivul Sentinţe nr 2520/28.06.2012, nici unul dintre aceste dosare nefiind soluţionat irevocabil până la această dată, acestea fiind numai câteva dintre litigiile declanşate în legătură cu imobilul Cathedral Plaza.

Separat de aceste litigii, Municipalitatea a realizat demersuri în vederea efectuării unei expertize tehnice de specialitate, expertiză absolut necesară înainte de efectuarea oricărui demers efectiv privitor la demolarea imobilului".

Faptul că soluţionarea litigiilor se întinde pe o perioadă mai lungă de timp nu este, în nici un caz, un aspect imputabil autorităţii publice, ci ţine efectiv de realizarea actului de justiţie şi de asigurarea respectării drepturilor tuturor părţilor implicate, a mai transmis Primăria.

Cazul Cathedral Plaza a fost deschis în 2006, la Tribunalul Bucureşti, de ARCB, reprezentanţii acesteia susţinând că turnul vecin este periculos pentru Catedrala "Sfântul Iosif" din Capitală. Dosarul a fost strămutat la Constanţa, Craiova, Piteşti, Curtea Constituţională a României (CCR), Târgovişte, Ploieşti, ajungând la Suceava, Alba Iulia şi Iaşi. Între timp, cazul Cathedral Plaza a fost judecat de câteva ori şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Construcţia clădirii de birouri a început în anul 2006, suma investită în edificiul cu 19 etaje ridicându-se la 60 de milioane de euro.