Armenia a discutat cu Rusia despre planul său de a intra sub jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale

Armenia a discutat cu Rusia despre planurile sale de a intra sub jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, a anunţat duminică presa rusă, o mişcare faţă de care Moscova se opune ferm, după ce instanţa a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează Agerpres.

Relaţiile dintre aceşti doi aliaţi tradiţionali s-au deteriorat grav de când Putin a lansat invazia asupra Ucrainei vecine în februarie 2022. Erevanul a declarat că se îndreaptă spre intrarea sub jurisdicţia instanţei, determinând Moscova să avertizeze cu privire la "consecinţe grave" dacă o va face.

Tribunalul de la Haga l-a acuzat pe Putin în martie de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute sau mai mulţi copii din Ucraina, o afirmaţie condamnată de Kremlin ca fiind lipsită de sens şi scandalos de partizană.

Mandatul obligă cele 123 de state membre ale Curţii să-l reţină şi să-l transfere pe Putin dacă ajunge pe teritoriul lor.

Ambasadorul Ministerului de Externe al Armeniei, Edmon Marukyan, a declarat că Erevanul a trimis "propuneri" pe această temă Moscovei, a informat agenţia rusă de ştiri TASS. "A avut loc o întâlnire, iar procesul este în desfăşurare", a spus el.

Relaţiile bilaterale s-au deteriorat şi mai mult în ultimele luni din cauza a ceea ce Erevanul spune că este eşecul Moscovei de a respecta pe deplin un tratat de încetare a focului din 2020 pe care l-a intermediat între Armenia şi Azerbaidjan pentru a pune capăt războiului lor asupra Nagorno-Karabah - o regiune populată de armeni din Azerbaidjan.

Marukyan a declarat că planul Armeniei de a deveni parte la Statutul de la Roma, ceea ce ar aduce-o sub competenţa instanţei internaţionale, nu este "împotriva Federaţiei Ruse, ci din cauza crimelor de război comise pe teritoriul Republicii Armenia de partea azeră", a raportat TASS.

"Partenerii noştri ruşi sunt conştienţi de acest lucru", a mai spus oficialul armean.

În ultimele săptămâni, Erevanul a acuzat în mod repetat Azerbaidjanul că a masat forţe în jurul regiunii Karabah, pe care Baku a blocat-o efectiv din decembrie 2022, provocând foamete acută.

Un acord încheiat la sfârşitul săptămânii trecute pentru deblocarea drumurilor către teritoriu nu a intrat încă în vigoare.

Cu toate acestea, premierul armean Nikol Paşinyan a declarat duminică că un pact de pace cu Baku este posibil până la sfârşitul anului şi că Erevanul face totul pentru ca acest lucru să se întâmple, a raportat TASS.