ARPIM:  Suprataxarea industriei farmaceutice adânceşte criza sistemului sanitar autohton

Suprataxarea din ce în ce mai mare a industriei farmaceutice şi metodologia de calculare a preţurilor la medicamente recent aprobată de Guvern adâncesc criza sistemului de sănătătate românesc, susţine Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), într-un comunicat remis Redacţiei.

Creşterea suprataxării industriei farmaceutice în trimestrul al treilea al acestui an este cu mai mult de două puncte procentuale mai mare comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2015, în condiţiile în care piaţa farmaceutică este în scădere, precizează ARPIM.

,,Taxa clawback a fost impusă iniţial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condiţiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menţinerea unei astfel de reglementări care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părţi din pacienţii români pe umerii producătorilor de medicamente. Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunţat autoritaţile române. În trimestrul 3 al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, în creştere faţă de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestrul al anului 2015. Nu găsim justificarea unei astfel de creşteri, în condiţiile în care piaţa farmaceutică este în scădere şi atragem atenţia încă o dată asupra lipsei de transparenţă a mecanismului de calcul al taxei clawback. Nu avem acces la datele folosite pentru calcularea taxei, nu ştim care este modalitatea de utilizare a fondurilor colectate prin taxa clawback şi nu primim niciun un răspuns la solicitările repetate ale industriei privind creşterea nivelului de transparentizare. În acest moment, companiile membre ale asociaţiei noastre au doar două opţiuni: să achite taxa aşa cum este impusă de autorităţi şi să evalueze oportunitatea de a continua operaţiunile în România sau să acţioneze în instanţă autorităţile competente pentru corectarea cifrelor primite, un demers anevoios pentru ambele părţi", a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.

Prezenţa companiilor farmaceutice pe piaţa din ţara noastră este descurajată şi de metodologia de calcul a preţurilor medicamentelor recent aprobată de Guvern, mai susţin reprezentanţii Asociaţiei.

Potrivit acestora, atât Guvernul României, cât şi Ministerul Sănătăţii au ignorat "cu bună ştiinţă" argumentele pacienţilor, distribuitorilor, farmaciştilor şi ale producătorilor de medicamente care au subliniat consecinţele majore pe care scăderea preţului medicamentelor sub minimul european le va avea asupra accesului deja limitat al pacienţilor la medicamente.

,,Metodologia de calcul aprobată în şedinţa de Guvern din data de 26.10.2016 nu a luat în considerare niciuna dintre modificările transmise de asociaţiile reprezentative din sistemul de sănătate românesc în dezbaterea publică. Preţul medicamentelor în România, conform legislaţiei în vigoare, este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, aşa cum prevede Hotărârea recent aprobată va duce la creşterea exportului paralel şi deci la dispariţia unui număr tot mai mare de medicamente de pe piaţă. Totodată, companiile producătoare ar putea decide să retragă o serie de medicamente din România, în condiţiile în care nu pot susţine economic comercializarea unui medicament la un preţ sub minimul european pe o piaţă care afectează celelalte 10 pieţe europene care au România drept ţară de referinţă în stabilirea preţului la medicamente", a adăugat Dan Zaharescu.

Reprezentanţii ARPIM mai spun că scăderea preţului sub minimul european nu aduce nicio economie la bugetul de stat aşa cum nici creşterea preţului medicamentelor incluse de autorităţi pe lista medicamentelor esenţiale nu va avea un impact direct asupra bugetului, întrucât orice creştere peste bugetul alocat de autorităţi medicamentelor este susţinut de producătorii de medicamente prin taxa clawback.

"Sistemul de sănătate românesc are nevoie de o politică a medicamentului coerentă, transparentă, predictibilă, sustenabilă, care să aibă la bază principiul facilitării accesului pacienţilor români la medicamente. Scăderea preţului sub minimul european, suprataxarea industriei farmaceutice pentru a acoperi deficitul sistemului de sănătate şi actualizarea deficitară a listei de medicamente compensate sunt măsuri impuse împotriva sistemului de sănătate şi a pacienţilor români", se mai arată în comunicat.