English
Actualizare 16:01
Procesul dintre Asociaţia Parakletos şi cele opt bănci s-a încheiat, pronunţarea fiind amânată pentru două săptămâni, potrivit avocatului Piperea.
-------
Procesul deschis de Asociaţia Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, împotriva unui număr de opt bănci care au dat credite în franci elveţieni (CHF) se judecă astăzi, la Curtea de Apel Bucureşti.
Procesul a fost pierdut pe fond, în urmă cu un an, în favoarea băncilor, ulterior Asociaţia Parakletos făcând apel.
Procesul vizează practicile comerciale considerate incorecte din contractele de credit în CHF. În acest caz, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) este intervenient.
Anul trecut, în februarie, avocatul Piperea, care a condus cazul, spunea: "Concluzia mea este că modul în care a decurs şi s-a terminat acest proces urmăreşte să-i descurajeze pe ceilalţi să mai deschidă astfel de dosare. Modul în care s-a judecat cazul înaintat de Parakletos este exact acela în care s-au debarasat bancherii de procese. Judecătorii au fost de o superficialitate incredibilă - au prins din zbor tot felul de idei, cum ar fi nominalismul monetar, şi au ajuns la astfel de decizii".
Specialistul ne-a declarat, la acea vreme: "Ceea ce mi se pare cel mai grav este că băncile susţin că nu puteau să prevadă evoluţia cursului CHF. Acest lucru mă duce cu gândul la trei aspecte. În primul rând întreb: «Dacă ele nu nu puteau să prevadă cum va evolua francul elveţian, atunci cum pretind că oamenii care s-au împrumutat în această monedă ar fi trebuit să ştie ce semnează?» În al doilea rând, dacă nu aveau cum să estimeze cursul CHF, atunci sunt profesionişti neprofesionişti. Este ceea ce am spus şi la proces. Şi cel mai grav este că, afirmând că nu era posibilă preconizarea evoluţiei cursului CHF, băncile îl fac mincinos pe însuşi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, ce susţine că a spus încă din 2008, şi chiar mai devreme de acel an, că francul elveţian este o monedă periculoasă".
Procesul este unul colectiv şi vizează Banca Transilvania, Bancpost, Piraeus Bank România, Banca Românească, Otp Bank România, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, Credit Europe Ipotecar IFN.
Banca Naţională a României (BNR) fusese şi ea acţionată în judecată, în acelaşi dosar, dar instanţa a eliminat Banca Centrală din această cauză.
Potrivit avocatului Piperea, printre practicile considerate înşelătoare invocate în dosarul din justiţie se numără vânzarea creditelor în moneda elveţiană (CHF) unei nişe restrânse de persoane.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. OUG 99/2006
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 00:32)
Acesta-i raspunsul la cererea lui Piperea. Daca nu solicita controlul obligatiilor instituite de OUG 99/2006 pentru institutiile de credit, procesul are aceeasi soarta ca in fond. Intrebarea se pune: are curaj Piperea sa solicite acest lucru sau se lasa prada tentatiei de avocat? Acesta-i momentul cel mai important din cariera lui de protector al consumatorilor!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Domnu' Sachelarie în data de 06.02.2018, 01:49)
O sa piarda fara drept de apel si iar o sa ii vedem pe Betty, pe somerul mustacios de langa Sibiu si pe spirtosul din Berceni cum cer bani cu miloaga pentru salvarea asociatiei de la faliment.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Vasile în data de 06.02.2018, 10:51)
Esti răutăcios de prost, Sechelarie
2.2. asta asa a fost nascut (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de vASILE în data de 06.02.2018, 14:49)
Sachelarie , asa a fost nascut ,este imposibil sa se prosteasca dupa nastere.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Domnu' Sachelarie în data de 06.02.2018, 17:07)
Bai asta. Lasa vrajeala si mars la munca sa nu se sature Tiberia si sa isi gaseasca unul mai harnic si fara bidinea sub nas, ca esti halit. La tomberoane ajungi mare lider de consumatori. Apropo, aia pe care ii sfatuiesti in ale finantelor stiu ca tu ii ceri bani de tigari nevesti-tii?
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 21:58)
Hm, m-am mai gandit si chiar daca e distractiv ar trebui sa o lasi pe femeie in pace. Saraca e departe de cei 3 copii, ceea ce e foarte greu pentru o mama, si lucreaza ca sa le ofere o viata, educatie si un pat sub un acoperis. Si nu pare sa lucreze usor.....
Pentru asta Tiberia merita respectata. Nu are importanta ca e in situatia asta din ghinion, prostie sau lacomie, femeia isi duce crucea cum poate si nu e cinstit sa lovesc in ea.
Cizmadiorul are destule defecte ca sa poti rade cat vrei de el, hai sa nu mai fie femeia umila si muncitoare tinta :-(
3. "CORUPTIA UCIDE ?!? "
(mesaj trimis de Fara credit chf în data de 06.02.2018, 06:26)
Cum este sa pierzi cu dreptatea in mana?
E interesant cum Bnr-ul si-a folosit "spatele" sa iasa curata ca lacrima?
Fondul a albit bancile?
Straini tot amendeaza bancile pentru tot felul de nazbati, la noi liniste.
Arb prin Bce si-a pus in miscare caracatita?
Cred ca o sa piarda si Apelul.
Afara de face recurs castiga.
3.1. Cu foarte multe credite chf (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 06:52)
Sa-ti iei medicamentele postacule ca ai sufletul si mintea chinuite de intrebari. Intelegi? Serios? Sa nu uiti, bine? E spre binele tau, nu? Juristul cu urechi de elefant bulgaresc te-a prajit in halul asta?
4. Vrem dreptate!
(mesaj trimis de Debitor în data de 06.02.2018, 07:20)
Domnule Piperea, luptati cu toata forta, trebuie sa i invingem, dreptatea e de partea noastra! Nu pot intelege cum se joaca ,,unii,, judecatori cu vietile oamenilor! Cum s a ajuns aici? Motivarea primita intr un proces de conversie este PENiBILA, o citesc si nu cred ca atat a ,,putut,, judecatorul. Noi cei cu credite in CHF nu suntem infractori in tara asta, d lor judecatori! Am vrut doar o locuinta unde sa ne crestem decent copiii.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Nelu în data de 06.02.2018, 08:17)
Vezi dupa ce ii invingi, ajutat de marele jurist si de mustaciosul tinut acasa de nevasta, sa dai si banii inapoi la banca. Ca daca vrei sa invingi doar ca sa nu mai dai inapoi ce ai luat atunci nu mai esti debitor ci ciorditor.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 08:42)
banca vrea alti bani, nu pe cei pe care i-a dat asa ca ciorditor esti tu cu banca ta.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de Nelu în data de 06.02.2018, 08:48)
Banca vrea banii pe care nenea s-a angajat ca ii restituie cu dobanda aferenta, asa cum scrie in contractul semnat. Dar ce sa inteleaga ce inseamna contracte unii care iau sfaturi financiare de la un trantor sibian tinut acasa de nevasta?
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de msk în data de 06.02.2018, 09:29)
de obicei banii imprumutati se returneaza... asa functioneaza treaba asta peste tot in lume.
Daca vine un smecher si va cere bani ca sa resolve el problema altfel - in speta Piperea - este treaba fiecaruia daca crede in povestile cu zane !
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 10:24)
Nelu, stai jos, ai nota 2!
4.6. Dreptatea doare (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 11:00)
Daca vreti dreptate atunci trebuie sa platiti ceea ce v-ati angajat sa platiti.
1. In momentul in care ati luat credit in CHF ati beneficiat de o rata mai mica la aceeasi suma imprumutata fata de altul care a luat in LEI sau EURO. Aceasta este dreptate?
2. Daca CHF nu creste, ci scadea ati fi fost de acord sa vi se converteasca creditul la cursul de la data acordarii? Era dreptate?
4.7. Corect (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 11:02)
Doar ca grecu' constata ca nu mai poate da banci bani tipariti, solutia e stergerea datoriei!
4.8. dam inapoi bancii moneda primita (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de costel în data de 06.02.2018, 11:30)
Nu vrea nimeni sa "ciordeasaca " banii bancilor ,dar sa dam inapoi ce am primit ; adica contrectul a fost in CHF (pe hartie ) si ni s-a dat la ghiseu EURO . " Dragi SACALI" care traiti din munca oamenilor cinstiti.
4.9. Unu care se crede destept ca nu a luat in chf cred (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de Mario în data de 06.02.2018, 12:07)
1. De ce sa practicat o dobanda mai mica la chf? Ca tot prostu sa ia credit in chf credite care au trecut de supravegherea celor de la bnr cu brio... Cei care ar trebui sa ne pazeasca... Si la 2. Te legi de chestii care daca parca. Si 3. Daxa tu nu ai picat in plasa de ce te bagi? Astfel de oameni isi ocupa timpul cu lucruri care nu ii ajuta. Astfel de oameni sunt oameni simpli... Redusi
4.10. Raspuns (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Zozo în data de 06.02.2018, 12:16)
Si daca am platit inapoi deja ce am luat de la banca cu dobanda cu tot, si imi mai cere sa-i platesc odata? ce sa fac INTELIGENTULE... tu ce ai face??? ia scoate inca cateva perle...,
4.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 12:20)
Cine ti-a bagat prostiile astea in cap? Pleaca ma, pacaliciule, ca te impiedici in prostiile pe care le mitraliezi si-ti inghiti limba.
4.12. esti glumet (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 12:51)
Temele pe care le tot rostogolesti de cativa ani sunt subtiri. Se pare ca nu vrei sa evoluezi.
Si eu tot vin sa iti explic: exista un capitol, subtirel dar destul de clar, cu privire la capacitatea functionala a institutiilor de credit (personal, tehnica de calcul si programe, sedii, etc.). Existenta acestuia exclude solicitarea SUPLIMENTARA a unor speze de tip comision. Pentru simplul fapt ca un comision se percepe atunci cand faci o activitate exceptionala si nu in mod repetitiv. Cauta in DEX definitia cuvantului comision. Suplimentar si complementar, codul CAEN iti arata cu ce se ocupa institutia de credit. Si, cireasa de pe tort, BNR autorizeaza aceste institutii pentru anumite activitati BANCARE.
Tot eu ti-am spus, de nenumarate ori, ca exista doua tipuri de credite: ad hoc si programe de credit (flexicredit, Prima casa, etc.).
Daca la creditele ad hoc nu poti sa spui ca te astepti, deci aceste cazuri sunt rare si sumele sunt considerabile (cazul Elena Udrea de exemplu), in cazul programelor de creditare (prin contract de adeziune preformulate) nu poti spune ca nu iti pregatesti personalul, locatiile, softurile, etc. si nu poti face o estimare a acestor costuri. Ca atare, orice comision solicitat pe aceasta baza este abuziv pentru programele de creditare, nu pentru creditele ad hoc.
Tot OUG 99/2006 iti explica faptul ca aceasta activitate de creditare implica o serie de riscuri. Incepand cu articolul 123 (daca tin minte corect) sunt enumerate principalele riscuri.
Ei bine, ce faci cu aceste riscuri ? Le tratezi! Si nu exista decat doua moduri: a) nu faci activitatea riscanta; b) TE ASIGURI.
Ce spune OUG 99/2006 ? Ca tu, institutie de credit, tratezi aceste riscuri in doua feluri: standard sau in mod propriu. Indiferent de modul de abordare, dar mai ales atunci cand iti faci modul tau - prin Norme interne -, te duci la BNR pentru avizarea acestor Norme.
Printre Riscurile enumerate de aceste articole ale OUG 99/2006 se numara si RISCUL VALUTAR.
Poti tu sa-mi explici stiintific de ce trebuie sa plateasca un debitor un franc elvetian, sau un euro, sau un dolar, la alt curs valutar decat cel de la data acordarii creditului IN CONDITIILE IN CARE INSTITUTIA DE CREDIT ARE OBLIGATIA DE A TRATA RISCUL VALUTAR? Mergand mai departe cu intrebarea, te intreb, de ce trebuie sa platesc de doua ori acelasi lucru? O data prin Marja de dobanda si inca o data printr-un curs fluctuant cand tu, institutie de credit te-ai asigurat impotriva (si a) Riscului Valutar ???
Desigur, nu cred ca este niciun debitor de buna credinta care nu doreste sa-si plateasca ceea ce s-a angajat. Asa cum stiu sigur ca sunt si cateva exemple de rea credinta. Diferenta este ca partea celor de reacredinta este platita de toti participantii la pachetul/programul de credite de adeziune. Statistic, din varii motive, 5% din debitori ajung in incapacitate de plata. Tratamentul acestui risc este regasit prin marja de dobanda in doua feluri: prin "recuperarea anticipata" de la toti participantii la pachetul/programul de credite si prin asigurarea suplimentara a riscului. Costul asigurarii procentului statistic de 5% se regaseste, de asemenea, in marja de dobanda.
CA SA ITI RASPUND SI LA ACUZATIA NEFONDATA privitoare la punctul 1:
Faptul ca institutiile de credit, prin neasigurarea fata de riscurile cunoscute, si-au creat dobanzi "competitive" in raport cu alte valute nu poate fi imputat debitorilor/consumatorilor. Daca nu ai luat un credit in perioada 2006-2008 nu poti vorbi si de directionarea programata catre "creditele ieftine si sigure" in franci elvetieni si yeni japonezi.
Daca totusi doresti sa-ti sustii teoriile nefondate pe lucruri concrete, daca nu doresti sa evoluezi prin informare, poti sa te manifesti in continuarea precum si responsabilii BNR, cu reacredinta si in batjocura.
4.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 12:59)
Nu se pune problema nerespectării contractelor. Întrebarea mea este următoarea. Toți românii sunt specialiști economico-sociali? Vreau să zic că până și Isărescu face sugestiile legate de credite în funcție de evoluțiile pe termen scurt și s-au schimbat în funcție de acestea. Iar majoritatea creditelor în CHF sunt ipotecare pe termen lung. Cum putea un român de rând să aprecieze corect riscurile implicate? Poate leul își va consolida valoarea în viitor. Dar ce se discută aici este legat de faptul că bancherii cunoșteau dinainte de evoluția CHF și deciziile guvernatorului băncii elvețiene și au folosit asta în folosul propriu. Publicitatea agresivă dusă de aceștia precum și dobânzile scăzute pot fi suspectate ca fiind contrar intereselor consumatorilor. Faptul că în CHF puteai obține o sumă mai mare față de cea obținută la un contract în Euro și mult mai mare decât cea primită la un contract în Ron poate fi privită ca o formă de constrângere/manipulare. Să nu zic că în Ron era aproape imposibil de obținut un credit ipotecar pentru locuință în condițiile salarizării din România și a dobânzilor practicate la creditele în Ron. Persoanele afectate de aceste contracte au fost lăsate fără apărare împotriva bancherilor. Legea nu permitea îndatorarea mai mare de 30% (cred că am reținut bine procentul) în momentul semnării contractului. Faptul că majoritatea persoanelor au ajuns la un moment dat să aibă un grad de îndatorare de peste 60% și în imposibilitatea de a plăti ratele fac opinia dumneavoastră neavenită și pur subiectivă. La fel cum este și părerea mea. Cred totuși că a mea este puțin mai aproape de realitate.
4.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 13:25)
Sunt doi ani de cand tot scrii cretinismul asta, esti o placa stricata, plictisesti. Ocupa-te si tu de copii, du-i in parc sa se joace!
4.15. ouau (răspuns la opinia nr. 4.13)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 13:51)
Realitatea se extrage din legile in vigoare la data creditarii. Si din informatiile pe care le ai, pe de o parte la acel moment, pe de alta parte cele adunate pana in acest moment.
Parearea este intotdeauna subiectiva. Oricat am incerca sa fim obiectivi, din vorbe, realitatea si obiectivitatea se raporteaza la lege. Si la cei care care sunt chemati sa constate aceasta obiectivitate, instantele.
4.16. grad de indatorare (răspuns la opinia nr. 4.13)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 14:09)
Ca sa nu mai umbli dupa lucruri de genul "parca", tot acele Norme interne de creditare avizate de BNR iti dau raspunsul corect asupra gradului de indatorare.
De exemplu, la Credit Europe Bank Romania S.A., pe pagina de internet, la capitolul comunicate, poti gasi doua raspunsuri la intrebarile tale, doua comunicate despre creditarea in franci elvetieni si despre cresterea gradului de indatorare. Si despre Normele interne de tratare a riscurilor avizate de BNR. O sa observi ca nu incape nicio urma din "parerologia" noastra subiectiva. Este scris si publicat.
Daca si tu, asa cum trebuia si preopinentul de la 4.6 sa o faca (si nu numai), ai fi citit legislatia (printre care si aceasta OUG 99/2006), nu ti-ai fi permis sa "cred totusi ca (parerea) a mea este putin mai aproape de realitate".
Te cert pentru ca nu vrei sa evoluezi, adica sa te informezi, si sa te comporti ca atare.
Te rog frumos sa nu faci parte dintre cei care au pareri nefondate. Invata!
Fara suparare.
Despre preopinentii nostri, "postaci bancari", nu trebuie sa-i iei in seama, nu merita efortul. Ei isi primesc rasplata cu posturi bine platite pentru ca reusesc sa presteze pentru niste persoane de reacredinta si abuzatoare. Postacii bancari sunt sub sindromul Stockholm.
4.17. Sunteti bancher cumva? (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de Alt anonim în data de 06.02.2018, 14:14)
Stati linistit ca banca con vertea imediat creditul in situatia scaderii.
4.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 14:32)
Mario, Bancile nu au avut nimic de castigat din faptul ca au dat imprumuturi in CHF. Ei au luat imprumut in CHF de la sucursalele externe si au plasat in Romania tot in CHF. Si asta pentru ca de afara se imprumutau la randul lor mai ieftin. Au fost banci care chiar s-au inchis pentru ca au dat credite in CHF. Tu vrei sa spui ca asta a fost intentia lor??? Sa se inchida?? Nicio banca nu isi doreste ca cel pe care il crediteaza sa nu poata sa isi ramburseze creditul. Bancile au vazut ca pot sa se imprumute in CHF din afara mult mai ieftin si au venit cu produse in CHF in Romania. Ele si-au luat teapa alaturi de clienti, pentru ca o parte din clienti nu au mai putut rambursa si au data apartamentele care intre timp au scazut ca valoare in CHF. Toate partile au avut de pierdut. Ceea ce imi este greu sa cred este faptul ca cineva care posteaza pe forumul unui ziar financiar nu a cunoscut riscul valutar in momentul in care a semnat un contract de credit.
4.19. Disimulare (răspuns la opinia nr. 4.12)
(mesaj trimis de Calin în data de 06.02.2018, 14:42)
Anton, prin OUG 99/2006 banca trebuie sa isi evalueze propriile riscuri, astfel incat sa nu pericliteze banii deponentilor.. Cu alte cuvinte daca banca lua bani imprumut in CHF si plasa in LEI avea risc valutar. Daca a luat in CHF si a plasat in CHF nu are risc valutar. Banca nu trebuie sa se ingrijeasca de riscul celor care iau credit ci de riscul lor. Daca ei atrageau bani in lei si plasau in CHF aveau un risc valutar pe care trebuiau sa il gestioneze corespunzator. Pe tine nimeni nu te obliga sa iei imprumut. Daca ar fi cum sustii tu, atunci toata lumea trebuia sa ia imprumut in CHF. Daca rata pentru aceeasi suma echivalenta (cu toate costurile) era mai mica decat in EUR sau RON fara alte riscuri suplimentare atunci de ce sa iei in EUR sau RON credit? Este usor sa gasesti vinovati pe altii cand lucrurile merg prost, iar cand merg bine sa fie meritul tau de guru.
4.20. DADA (răspuns la opinia nr. 4.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 14:47)
Da sunt bancher. Si daca dupa ce convertea, CHF scadea? Daca semnezi un contract in CHF trebuie sa dai inapoi CHF. Daca semnai in Bitcoin trebuia sa dai Bitcoin. Este foarte simplu. Toti cei care posteaza aici inteleg acest lucru doar ca a fost vorba de pierdere. Daca era profit toti erau experti.
4.21. msk (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de Daniel în data de 06.02.2018, 14:47)
Stimate MSK, ce nu intelegi tu si cei cu mintea inghesuita ca tine este ca aceste banci au INSELAT (daca intelegi termenul) iar inselatoria trebuie pedepsita. Ca in Romania nu se intampla asta , inteleg, inteleg si ca sunt interese financiare ca bancile sa nu piarda, dar din cate vad (si asta trebuia sa inteleg) ca sunt destui dobitoci care posteaza fara sa gandeasca.
4.22. Acuzatie grava (răspuns la opinia nr. 4.21)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 14:50)
Daca au inselat atunci fa sesizare la parchet. Sau acum tu esti cel care impartea dreptatea?
4.23. Nelule, esti.... (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Vasile S în data de 06.02.2018, 14:54)
Opinie eliminata conform regulamentului.
4.24. Nelule, esti.... (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Vasile S în data de 06.02.2018, 14:56)
Opinie eliminata conform regulamentului.
4.25. vorbim sa ne aflam in treaba ? (răspuns la opinia nr. 4.19)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 15:27)
1. Ai citit acea OUG 99/2006 ?
2. Ai gasit pana acum vreun act legislativ care sa oblige consumatorul sa ia masuri impotriva riscurilor activitatii profesionistului, fie el si bancar?
3. Sa imi arati si mie un singur comunicat al bancilor care sa arate ca acestea s-au imprumutat (prin credite sindicalizate sau altfel) in CHF. Cel putin la "banca" mea nu am gasit. In schimb am gasit numai credite in euro (100 milioane) si in dolari.
4. Nu clientul a riscat banii deponentilor (o sa te sperii cate depozite in franci elvetieni erau in acea perioada in sistemul bancar) ci institutia de credit. Deci aceasta trebuia (prin obligatie de prudentialitate) sa trateze riscurile inerente activitatii sale.
5. Nu sustin eu nimic, nu sunt eu legea. Si aceasta exista, o poti citi.
6. Nu sunt guru. Si nici tu.
7. Toate acele credite au fost nascute neperformante. Pentru ca s-a putut. Si pentru ca multi lucratori din sistem nu si-au facut treaba.
8. Cand te duci la paine, sa-ti cumperi una, are un pret bine determinat. Aceasta inseamna ca cineva (de obicei cei care lucreaza la stabilirea pretului produsului) si-a facut treaba. Cand te duci la paine si vrei o prescura, un colac, un produs care nu se executa in mod obisnuit, pretul de productie este un pic mai mare, determinat de faptul ca, in mod exceptional, o persoana face un lucru exceptional...
-----
Si, pentru ca te faci ca nu intelegi cum este cu riscurile, iti explic si tie:
a) nu faci acea activitate riscanta;
sau
b) o faci cu asigurarea impotriva acelui risc.
Daca pentru optiunea a) nu este nimic de spus, pentru optiunea b) este simplu. Te-ai asigurat, s-a intamplat evenimentul riscant, ti-ai primit banii corespunzatori pagubei.
Daca ai facut acea activitate riscanta si nu te-ai asigurat, tu, ca producator al acelui produs, esti direct responsabil.
Eu, in calitate de consumator nu sunt obligat de nicio prevedere legala sa fac asigurarea in locul tau.
Ca tu, producator, esti lacom, neglijent, sau nu iti cunosti obligatiile, este strict treaba ta.
Asa ca, te rog frumos, mai incet cu pianul pe scari, chiar nu tine ceea ce insinuezi tu in acest comentariu.
----
Era un tip balbait, pe la o revolutie, care tot indemna: Invatati, invatati, invatati!
Este valabil si in aceste zile acest indemn. Pune mana si invata!
----
Am uitat, nici institutia de credit nu era obligata sa dea imprumut.
4.26. Doar evaluezi riscurile ??? (răspuns la opinia nr. 4.19)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 15:40)
Evaluezi riscurile, ok. Si ce faci cu acele riscuri si cu evaluarea, o pui frumos in rama si te uiti la ea ?
Cu alte cuvinte...
4.27. prevederile OUG 99/2006 (răspuns la opinia nr. 4.19)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 16:00)
Calin, citeste si tu, cu ochii tai, cerintele legale aflate in vigoare la data la care eu am luat un credit in franci elvetieni.
Iti mai fac si precizarea ca OBLIGATIA instituita prin aceste prevederi este data de cuvantul TREBUIE (o chestiune imperativa, cauti si tu ceea ce inseamna din punct de vedere juridic).
Iar ceea ce sustii tu, indirect, se situeaza la nivel optional si se traduce prin cuvantul POATE. Ceea ce, in cazul riscurilor, nu prea este cazul.
---
Capitolul III Cerinţe pentru acoperirea riscurilor
Secţiunea I Nivelul de aplicare
Articolul 122
Instituţiile de credit trebuie să respecte cerinţele prevăzute la art. 24 şi art. 126, în secţiunile a 6-a, a 7-a şi a 8-a din prezentul capitol şi cele prevăzute în Capitolul V din prezentul titlu, la nivel individual şi/sau, după caz, consolidat ori sub-consolidat. Aplicarea de către o instituţie de credit a acestor cerinţe, la nivel individual şi/sau, după caz, consolidat ori sub-consolidat, se stabileşte prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Secţiunea a 2-a Fondurile proprii şi nivelul minim acestora pentru acoperirea riscurilor
Articolul 123
În scopul asigurării stabilitatii şi siguranţei activităţii desfăşurate şi/sau a îndeplinirii obligaţiilor asumate, fiecare instituţie de credit trebuie să menţină un nivel adecvat al fondurilor sale proprii.
Articolul 124
Elementele care intră în calculul fondurilor proprii, condiţiile şi limitele în care acestea pot fi luate în considerare şi situaţiile în care pot fi depăşite aceste limite, elementele care se deduc la calculul fondurilor proprii şi orice alte cerinţe de determinare a acestora, sunt stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, atât la nivel individual, cat şi la nivel consolidat.
Articolul 125
Orice referire la noţiunea de fonduri proprii cuprinsă în prezenta ordonanţă de urgenţă, în reglementările sau în alte acte de aplicare emise în baza acestei ordonanţe de urgenţă se considera a fi făcuta la conceptul de fonduri proprii stabilit prin reglementările emise în acest sens.
Articolul 126
(1) Fără a se aduce atingere dispoziţiilor art. 23 şi competentelor Băncii Naţionale a României prevăzute la art. 226, instituţiile de credit trebuie să dispună, în măsura şi condiţiile prevăzute prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, de un nivel al fondurilor proprii, care să se situeze în permanenta cel puţin la nivelul cerinţelor de capital stabilite pentru acoperirea, după caz, a riscului de credit, inclusiv a riscului de credit al contrapartidei, a riscului de diminuare a valorii creanţei, a riscului de poziţie, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar, a riscului de marta şi a riscului operaţional.
(2) Prin reglementări se stabilesc metodologiile de determinare a nivelului cerinţelor de capital pentru acoperirea riscurilor prevăzute la alin. (I), criteriile în funcţie de care acestea se aplică şi segmentele de activitate vizate de respectivele metodologii.
Secţiunea a 3-a Riscul de credit
Articolul 127
La calculul cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului de credit, instituţiile de credit pot utiliza, pentru determinarea valorii ponderate la risc a expunerilor, abordarea standard sau, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, abordarea bazată pe modele interne de rating.
Articolul 128
Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor prin utilizarea abordarii standard se stabileşte prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 129
(1) În cazul abordarii standard, calitatea creditului, inclusiv pentru expunerile securitizate, se poate determina prin raportarea la evaluările realizate de instituţii externe de evaluare a creditului sau de către agenţii de creditare a exportului, recunoscute ca eligibile de către Banca Naţionala a României, pe baza unor criterii specifice, prevăzute în reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
-------------
Alin. (1) al art. 129 a fost modificat de pct. 24 al articolului unic din LEGEA nr. 227 din 4 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 18 iulie 2007.
(2) O instituţie externa de evaluare a creditului care a fost recunoscută ca eligibilă în acest scop de către autoritatea competentă dintr-un alt stat membru sau de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, poate fi recunoscută ca eligibilă de Banca Naţionala în România, fără a mai fi necesară o alta evaluare.
(3) Banca Naţionala a României face publică o prezentare a procesului de evaluare şi lista instituţiilor externe de evaluare a creditului recunoscute ca eligibile.
Articolul 130
(1) Metodologia de determinare a valorii ponderate la risc a expunerilor prin utilizarea abordarii bazate pe modele interne de rating şi condiţiile minime în care poate fi aprobată utilizarea acestei metode se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Instituţiile de credit pot obţine aprobarea în vederea utilizării abordarii bazate pe modele interne de rating, numai dacă demonstreaza Băncii Naţionale a României ca sistemele implementate, de administrare şi de rating pentru riscul de credit, sunt conforme standardelor şi cerinţelor minime, de evaluare a conformităţii, stabilite prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Dacă o instituţie de credit nu mai îndeplineşte condiţiile în care a obţinut aprobarea pentru utilizarea abordarii bazate pe modele interne de rating trebuie să prezinte Băncii Naţionale a României un plan adecvat de înlăturare a deficienţelor sau sa probeze ca efectele generate de neîndeplinirea condiţiilor nu sunt semnificative.
Articolul 131
Dacă o instituţie de credit, persoana juridică română, este instituţie de credit-mama la nivelul Uniunii Europene sau este o filiala a unei instituţii de credit-mama la nivelul Uniunii Europene ori a unei societăţi financiare holding-mama la-:nivelul Uniunii Europene, iar la nivelul grupului din care face parte se utilizează în mod unitar abordarea bazată pe modele interne de rating, Banca Naţionala a României poate permite ca îndeplinirea cerinţelor minime stabilite să fie asigurată de către societatea-mama şi filialele acesteia considerate împreună.
Articolul 132
Dacă o instituţie de credit, persoana juridică română, este instituţie de credit-mama la nivelul Uniunii Europene sau este filiala a unei instituţii de credit-mama la nivelul Uniunii Europene ori a unei societăţi financiare holding-mama la nivelul Uniunii Europene şi dacă se intenţionează utilizarea la nivel de grup a abordarii bazate pe modele interne de rating, Banca Naţionala a României cooperează cu autorităţile competente ale diferitelor entităţi care fac parte din grup, inclusiv în vederea acordării aprobării pentru utilizarea abordarii respective, în condiţiile prevăzute la art. 182-188.
Articolul 133
(1) Instituţia de credit care a obţinut aprobarea pentru utilizarea abordarii bazate pe modele interne de rating, trebuie să implementeze aceasta abordare pentru toate expunerile.
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), Banca Naţionala a României poate aproba implementarea graduala a abordarii bazate pe modele interne de rating, în condiţiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. Aceste condiţii trebuie să asigure ca acest tratament nu este utilizat în mod selectiv de către instituţia de credit, în scopul de a obţine un nivel mai redus al cerinţelor sale de capital.
(3) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), instituţiile de credit care au obţinut aprobarea pentru utilizarea abordarii bazate pe modele interne de rating, pot utiliza, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, abordarea standard pentru anumite clase de expuneri, în condiţiile prevăzute prin reglementări.
Articolul 134
Atât în cazul utilizării abordarii standard, cat şi în cazul utilizării abordarii bazate pe modele interne de rating, tratamentul specific aplicabil următoarelor categorii de expuneri se stabileşte prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă:
a) expuneri care beneficiază de o protecţie a creditului;
b) expuneri securitizate şi poziţii din securitizare;
c) expuneri din tranzacţii cu instrumente financiare derivate, din tranzacţii de răscumpărare, din tranzacţii cu termen lung de decontare, din tranzacţii de împrumut în marja, din operaţiuni de dare de titluri/mărfuri cu împrumut şi din operaţiuni de luare de titluri/mărfuri cu împrumut.
Secţiunea a 4-a Riscurile de piaţa
Articolul 135
Metodele de determinare a cerinţelor de capital pentru acoperirea riscurilor de poziţie, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar şi a riscului de marfa se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 136
(1) Banca Naţionala a României poate permite unei instituţii de credit să-şi calculeze cerinţele de capital pentru riscul de poziţie, riscul valutar şi/sau riscul de marfa utilizând propriile modele interne sau o combinaţie a acestora cu metodele stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă şi stabileşte condiţiile în care pot fi utilizate astfel de modele.
(2) Fiecare instituţie de credit trebuie să solicite şi să obţină aprobarea Băncii Naţionale a României pentru utilizarea propriilor modelelor interne, în condiţiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Secţiunea a 5-a Riscul operaţional
Articolul 137
Instituţiile de credit trebuie să dispună în permanenta de fonduri proprii pentru acoperirea riscului operaţional la care sunt expuse.
Articolul 138
(1) În vederea determinării cerinței de capital pentru acoperirea riscului operaţional, instituţiile de credit pot utiliza abordarea de baza sau, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, abordarea standard, abordarea standard alternativa sau abordarea avansată de evaluare.
(2) Metodologia de determinare a cerinței de capital pentru acoperirea riscului operaţional potrivit abordarilor prevăzute la alin. (1) şi, după caz, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească instituţiile de credit pentru utilizarea abordarilor respective sunt prevăzute în reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 139
Instituţiile de credit pot sa utilizeze, cu acordul Băncii Naţionale a României, o combinaţie a abordarilor prevăzute la art. 138 alin. (1), în condiţiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 140
Dispoziţiile art. 131 şi 132 se aplică în mod corespunzător în cazul utilizării abordarii avansate de evaluare la determinarea cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului operaţional.
Secţiunea a 6-a Expuneri mari
Articolul 141
Instituţiile de credit sunt obligate să respecte în permanenta cerinţele privind expunerile mari stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 142
Fiecare instituţie de credit trebuie să dispună de proceduri administrative şi contabile riguroase şi de mecanisme adecvate de control intern pentru identificarea şi înregistrarea tuturor expunerilor mari şi a modificărilor ulterioare ale acestora, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale reglementărilor aplicabile, şi pentru monitorizarea acestor expuneri în conformitate cu politicile proprii privind expunerile.
Secţiunea a 7-a Participatii calificate ale instituţiilor de credit
Articolul 143
(1) Valoarea unei participatii calificate a unei instituţii de credit, persoana juridică română, într~o entitate, alta decât o instituţie de credit, o instituţie financiară, o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate ce desfăşoară activităţi care reprezintă o prelungire directa a activităţii bancare, cum ar fi leasing, factoring, administrare de fonduri de investiţii, sau care prestează servicii auxiliare activităţii bancare, cum ar fi servicii de procesare de date, ori desfăşoară alte activităţi similare, nu poate să depăşească 15% din fondurile sale proprii.
(2) Valoarea totală a participatiilor calificate ale instituţiei de credit, persoana juridică română, în entităţile, prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi 60% din fondurile sale proprii.
(3) Limitele prevăzute la alin. (1) şi (2) nu pot fi depăşite decât în situaţii excepţionale, caz în care Banca Naţionala a României dispune instituţiei de credit să-şi majoreze fondurile proprii sau sa întreprindă alte măsuri similare.
Articolul 144
Instituţiile de credit, persoane juridice române, nu pot dobândi participatii calificate într-o entitate de natura celor prevăzute la art. 143 alin. (1), dacă în acest fel instituţia de credit poate exercita controlul asupra entităţii respective.
Articolul 145
Detinerile temporare de acţiuni în cursul unei operaţiuni de asistenţa sau restructurare financiară ori în cursul normal al unei operaţiuni de subscriere sau detinerile temporare de acţiuni în numele instituţiei de credit, persoana juridică română, dar pe contul altor persoane, nu se considera participatii calificate şi nu sunt luate în calculul limitelor prevăzute la art. 143 alin. (1) şi (2). De asemenea, investiţiile în acţiuni care nu întrunesc caracteristicile unei imobilizari financiare nu sunt incluse în acest calcul
Articolul 146
(1) Este supusă aprobării prealabile a Băncii Naţionale a României dobândirea de către instituţia de credit, persoana juridică română, a oricărei participatii calificate într-o entitate dintr-un stat terţ dacă, în urma dobândirii, entitatea ar intră în sfera de consolidare prudentiala a instituţiei de credit, persoana juridică română, conform reglementărilor aplicabile.
(2) Criteriile care stau la baza evaluării intenţiei de dobândire a participatiilor calificate prevăzute la alin. (1), au în vedere următoarele:
a) dobândirea participatiei calificate sa nu supună instituţia de credit, persoana juridică română, la riscuri nejustificate sau sa nu împiedice realizarea unei supravegheri eficiente pe baza consolidata;
b) instituţia de credit, persoana juridică română, sa dispună de suficiente resurse financiare şi de natura organizatorică pentru dobândirea şi administrarea participatiei calificate.
Articolul 147
Participatiile calificate, altele decât cele supuse aprobării prealabile a Băncii Naţionale a României conform art. 146, inclusiv cele care, în situaţii excepţionale depăşesc limitele stabilite în condiţiile art. 143 alin. (3), se notifica acesteia în termen de 5 zile de la data dobândirii lor de către instituţia de credit, persoana juridică română.
Secţiunea a 8-a Procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri
Articolul 148
(1) Fiecare instituţie de credit trebuie să dispună de strategii şi procese interne formalizate, solide, eficiente şi complete de evaluare şi menţinere în permanenta a nivelului, structurii şi distribuţiei capitalului, care, din perspectiva instituţiei de credit, sunt considerate adecvate pentru acoperirea tuturor riscurilor la care aceasta este sau poate fi expusă, într-un mod corespunzător naturii şi nivelului acestor riscuri. În acest sens, instituţia de credit trebuie să aibă în vedere, pe lângă riscurile prevăzute la art. 126, orice alte riscuri aferente activităţii desfăşurate, precum şi cele datorate unor factori externi acesteia.
(2) Procesele şi strategiile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie supuse unor revizuiri interne regulate de către instituţia de credit, astfel încât să se asigure ca ele rămân în permanenta cuprinzatoare şi proporţionale în raport cu natura, extinderea şi complexitatea activităţilor desfăşurate de respectiva instituţie de credit.
Articolul 149
Fiecare instituţie de credit este responsabilă pentru procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la profilul sau de risc.
Secţiunea a 9-a Alte cerinţe prudentiale
Articolul 150
(1) Banca Naţionala a României poate stabili prin reglementări şi alte cerinţe de natura prudentiala, precum şi nivelul de aplicare al acestora la instituţiile de credit. Aceste cerinţe pot viza, fără a fi limitative, următoarele:
a) riscul de lichiditate;
b) operaţiunile instituţiei de credit cu persoanele aflate în relaţii speciale cu aceasta;
c) externalizarea activităţilor instituţiei de credit:
d) calitatea activelor şi provizioane;
e) modificările operate la nivelul instituţiei de credit faţă de condiţiile care au stat la baza autorizării acesteia.
(2) În aplicarea dispoziţiilor alin. (1) lit. e), modificările pentru care este necesară obţinerea aprobării prealabile a Băncii Naţionale a României, respectiv cele pentru care notificarea ulterioară este suficienta se stabilesc prin reglementările emise: în baza prezentei: ordonanţe de urgenţă. Înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor corespunzătoare modificărilor supuse aprobării prealabile, se realizează numai după obţinerea acestei aprobări.
Articolul 151
Înfiinţarea de sucursale pe teritoriul României de către instituţiile de credit, persoane juridice române, şi deschiderea de reprezentante în ţara sau în străinătate de către acestea se realizează în condiţiile prevăzute de reglementările Băncii Naţionale a României, Dispoziţiile art.53 alin.(2) se aplică în mod corespunzător.
----
Sper ca nu ai obosit dupa acest efort intelectual. Si ca, avand aceste prevederi legale, poti judeca in raport cu acestea si nu in raport cu parerea mea sau a ta, subiective, dupa cum spuneam.
4.28. Guru Calin (răspuns la opinia nr. 4.19)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 16:25)
Draga Calin, in calitatea ta de guru, ai gasit cumva, in legislatia in vigoare in perioada 2007-2008, vreo obligatie a consumatorului privitoare la riscurile producatorului/vanzatorului/in stitutiei bancare ???
Sau s-a terminat programul ?
Ai aflat cumva ce inseamna cuvantul pe care-l folosesti, DISIMULARE?
Asa va invata pe voi la serviciu?
Glumesc, desigur, nu ma intereseaza ce va invata la serviciu sau la scoala.
Legea este tot lege, chiar daca-mi convine, chiar daca-ti convine, sau nu ne convine.
Have fun mate!
4.29. Bravo (răspuns la opinia nr. 4.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 17:56)
Explicat ca pentru prosti.
4.30. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.18)
(mesaj trimis de Silviuls în data de 06.02.2018, 20:33)
Credeti ma ca aceasta este o mare minciuna,bancile nu s au imprumutat in chf,doar in cazuri rare ,cand cineva a cerut expres chf.In procesul meu banca nu a putut sa aduca acesta dovada,si nici faptul ca detinea chf......tocmai de aceea am si castigat.
4.31. Bravo (răspuns la opinia nr. 4.30)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 20:56)
Banci mincinoase!
4.32. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.30)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 22:19)
Ba, pe langa ca esti mustacios si sudist rosu, mai esti si prost ca noapte. Maine poimanine o sa creada speculantii ca esti pastorul Dan.
Tu nu intelegi ca nu poti lua niste bani si sa ii dai imprumut la ce dobanda vrei? Decat daca sunt banii tai, caz in care ii poti da chiar si gratis ca nimeni nu are nimic impotriva.
Cand iei niste bani de la depunatori (asa cum fac bancile) si ii dai imprumut altora TREBUIE sa-i dai imprumut cu dobanda mai mare decat platesti pe ei. Din cauza asta exista ROBOR, LIBOR sau EURIBOR si alte BORURI.
Deci domnule Lungu, mustata de loser, nu poti da lei sau euro - asa cum zici tu - la dobanda mai mica (cum era aia de chf) decat dobanda la lei sau euro. Ca pui diferenta din buzunar.
Chiar nu e greu de inteles. Daca iei imprumut de la cineva 5 kg de portocale trebuie sa-i dai inapoi 6 kg de portocale. Nu-i poti da 6 kg de cartofi pentru ca s-au scumpit portocalele.
4.33. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 22:25)
Nu e bancher.
Doar face pe prostu.
4.34. Ce tare esti (răspuns la opinia nr. 4.32)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 22:33)
Chiar esti tare la teorie. Scoate din prevederile legale ceea ce spui, sa vedem pe ce te bazezi.
Silviu a castigat in instanta, asa ca tot ceea ce spui este zero.
Uite, ca sunt dragut cu tine, poti citi postarea mea de la 4.27 ? Sau pe cea de la 4.25. Te asteapta inca doua commenturi mai sus.
Pana cand nu ai curajul raspunderii si te ascunzi sub anonimat, tot ceea ce sustii este nul de drept. Adica o batjocura.
4.35. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.34)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 23:22)
Doar nu crezi ca am ajuns sa studiez articole de lege ca tantalaii de Dan sau Lungu? Omule, intelege ca oricate articole corelate, legi, ordonante, sau alte variante ai putea gasi e IMPOSIBIL sa dai imprumut MAI IEFTIN, si pe termen lung, bani pe care ii iei imprumut pe termen scurt. E o legitate, poti sa dai un miliard de legi si de hotarari judecatoresti, e imposibil. CAND SE PIERD BANI, CINEVA TREBUIE SA-I PIARDA, NU POT TOTI CASTIGA SAU SA ISI PASTREZE VALOAREA. Deci intarirea chf TREBUIE platita de cineva. Ori plateste Elvetia pentru ca a permis intarirea (hahaha, e moneda lor si fac ce vor cu ea) ori platesc bancile din banii lor (de aia ai juristi si contracte, ca sa se asigure ca nu ies in pierdere) ori platesc deponentii (care n-au nici o vina), ori plateste satatul (din banii de la buget, adica din al celor care nu au nici o treaba cu povestea), ori platesc cei care s-au imprumutat. CINEVA TREBUIE SA PLATEASCA. Si legea zice ca daca iei imprumut care NU E GARANTAT DE STAT, poti sa-i pui pe deponenti sa plateasca sau sa-ti inchipui ca un investitor intr-o banca ar putea fi mai prost decat Lungu, Dan, Anton, grasa de Cristoforidis (chiar, ati putea sa o trageti mai mult de limba ca si-a luat bani cu sacul ca banchereasa, lasa ce va zice ea...) sau mine. Nu, nu sunt. Daca-ti inchipui ca statul o sa plateasca il crezi pe Zamfir cu mult mai tare decat e. Deci, judecatorii asta trebuie sa decida: CINE PLATESTE PIERDEREA? Si din cum ti-am explicat mai sus cred ca tot imprumutatii vor fi. E LEGITATE. Sa iti inchipui altceva e ca si cum ai crede ca un mar poate cadea in sus pentru ca a strecurat Zamfir o lege.
4.36. in mod exceptional (răspuns la opinia nr. 4.35)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 06.02.2018, 23:40)
In mod exceptional iti mai raspund.
1. Ai cumva studii la Bretton Woods?
2. La ce banca lucrezi ?
3. Si Dragnea sustine ca nu a fraudat nimic. Deocamdata are o condamnare.
4. Pentru ca nu intelegi obligatiile institutiei de credit, iti repet, ca pentru cei grei de cap (imi cer scuze dar asa se pare, nu reusesti sa intelegi in limba romana) PENTRU ORICE ADIERE BANCA TREBUIE SA SE ASIGURE.
5. Sa aduci tu de la serviciul tau de postac (iar imi cer scuze dar altecav nu faci decat sa batjocoresti si sa creezi disimulari), situatia depozitelor in franci alvetinei ale populatiei sau ale firmelor. Si mai vorbim.
6. Tot de la serviciu aduci si copii dupa creditele sindicalizate pentru finantarea in franci elvetieni.
7. Invata despre Bail Out si Bail In.
8. Judecatorul decide pe baza celor invocate, si a legislatiei dar si a faptelor efective.
9. Zamfir nu are nicio treaba. Articolul se refera, pentru ca iar te-am prins ca nu citesti direct in limba romana) la Piperea si procesul intentat de asociatia Parakletos.
10. Intarirea sau inmuierea CHF este platita de asiguratorii institutiilor de credit, daca s-au asigurat, asa cum prevede legea.
11. Ah, scuza-ma, abia acum m-am prins ca este celebrul hater, Marius Tanasa :)))) Bai, in timpul liber, mergi la scoala mai, nu doare :)))
12. Poate te primeste domnul Citu in audienta, poate iti gaseste si un post de maturator, who knows ?!?
13. Hai pa!
:))))))))))
5. Taierea cracii de sub picioare
(mesaj trimis de Balaur în data de 06.02.2018, 11:35)
In momentul in care un avocat apare cu declaratii in presa ca judecatorii sunt superficiali si ca nu citesc dosarele, inseamna ca se pregateste pentru un esec notoriu. Chiar daca ar fi asa, un avocat trebuie sa aiba profesionalismul de a fi diplomat si nu populist.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 11:43)
În alte țări, bancherii care au acordat credite în CHF sunt la pârnaie. Clienții au fost escrocați.
O bancă nu poate vinde produse de creditare în monede a căror evoluție nu o cunosc, altfel spus, credite ale căror costuri nu pot fi estimate.
Judecătorii din România pot fi cumpărați sau influențați de către mafia securistă să dea anumite soluții.
În afară lucrurile se complică pentru mafia financiară.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Balaur în data de 06.02.2018, 13:01)
Nu comentez cu privire la cum este in alte tari. Chiar si acolo, un avocat nu apare in presa facand declaratii la adresa judecatorilor atunci cand pierde un dosar. Gigi Piperea este avocat sau scandalagiu?
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 13:27)
Este avocat.
Tu ce esti, gaina sau porc mistret?
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 13:27)
Pai nu e avocat, e doar un jurist cu legaturi veroase cu Bulgaria. Doua, falfaitoare.
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 18:00)
Sti bine ca asa este.
Au spus-o si ei mai cu perdea ca au multe dosare.
6. Banci mincinoase
(mesaj trimis de Sandulescu în data de 06.02.2018, 13:33)
Cand am contactat creditul la OTP vhiar am fost indreptata spre aceasta moneda care se zicea"este cea mai sigura si stabila fata de celelate ".... deci...
Sper sa se rezolve ceva????
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 18:03)
Sa curga telefoanele 14 zile.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 21:50)
Opinie eliminata conform regulamentului
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2018, 23:35)
Ba mache, cum a ajuns ca o lipicioasa ca emiliutza sa faca legea la voi. Chiar atat de ramolit ai ajuns ca nu mai poti raspunde DE CE E CENZURAT MESAJUL ASTA???? E A PATRA OARA CAND IL BLOCATI SAU STERGETI.
.......................... ...
Abia astept ca ratoiul bulgaresc sa scoata la aerisit povestile cu seminariile de la Sinaia si grupul infractional organizat sa faca clabuci repetand Dragasani. O sa fie megafun!
8.2. mache (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2018, 00:36)
Pentru ca poate. Si Make i-a dat voie.
Iar cand i te adresezi lui Make, sa nu uti sa adaugi si cuvantul "domnule", ca nu ti-ai ciocnit valiza cu el in gara. Basca, este un domn ca inca iti mai permite sa te expui in toata splendoarea ta. Cat despre misoginismul tau, of, of, of. Saraca mama ta!