"Avincis" - un nou producător pe piaţa vinurilor de calitate

Reporter: Ce v-a determinat să investiţi în industria viticolă?

Valeriu Stoica: Noi investim într-o vie de familie. Această vie a aparţinut familiei soţiei mele. Străbunicul soţiei mele, Iancu Râmniceanu, şi soţia lui, Maria Râmniceanu, au cumpărat, în anul 1927, peste 20 de hectare de vie situate la Drăgăşani, pe dealul Dobruşa. Bunica soţiei mele ne-a povestit foarte multe lucruri despre această podgorie. În timpul comunismului, via a fost preluată de un IAS, iar în anul 1997 au fost recuperate via şi conacul, care a fost construit în 1904 şi cumpărat de strămoşii soţiei mele, odată cu via. Când am recuperat aceste bunuri, nu eram deloc hotărâţi să investim în replantarea viei, care era aproape distrusă. Conacul era în ruină, iar noi aveam alte priorităţi. Decizia să investim în această vie am luat-o acum patru ani, când am vizitat încă o dată domeniile de la Drăgăşani şi când am văzut crama şi via familiei Kripp, de la Agricola Ştirbei. Atunci ne-am dat seama ce vin bun se poate face din viţa de vie de la Drăgăşani şi ce potenţial există acolo.

Reporter: În ce a constat, mai exact, investiţia?

Valeriu Stoica: De patru ani investim în replantarea viţei de vie. Am plantat soiuri autohtone - "Tămâioasă Românească", "Negru de Drăgăşani", "Crâmpoşie", urmează să plantăm şi "Fetească Regală", dar am plantat şi soiuri internaţionale -"Cabernet Sauvignon", "Merlot", "Pinot Noir", "Pinot Gris". Am reuşit să recondiţionăm sub un hectar de "Muscat Otonel" din vechea vie.

Reporter: Aţi replantat toată suprafaţa pe care o deţineţi?

Valeriu Stoica: Am replantat aproape totul, dar urmează să mai replantăm, poate la primăvară. Pe lângă cele 24 de hectare care au aparţinut familiei soţiei mele, am mai şi cumpărat, iar acum avem plantate circa 30 de hectare. Trebuie să menţionez că au fost trei ramuri ale familiei care au moştenit terenurile cu via, iar noi am cumpărat şi partea celorlalte două, pentru a ajunge la cele 24 de hectare.

Reporter: Veţi mai cumpăra?

Valeriu Stoica: Limita la care dorim să ajungem este de 45-50 de hectare de vie, probabil în 5-10 ani.

Reporter: Înţeleg că aveţi şi o cramă la Dobruşa, şi încă una foarte frumoasă...

Valeriu Stoica: După ce am investit în plantaţie am luat hotărârea să facem o cramă, dar nu una oarecare. L-am rugat pe arhitectul Alexandru Beldiman să ne proiecteze crama, care este concepută nu numai ca o construcţie industrială, e concepută ca o continuare a peisajului specific de la Dobruşa - o concepţie arhitecturală care înglobează în specificul peisajului dimensiunea construcţiei. Beldiman a făcut o operă de artă. Cred că este simbolul de modernitate al acestei investiţii. Am hotărât să restaurăm şi conacul şi i-am redat imaginea, fiind o bijuterie neoromânească, de inspiraţie brâncovenească. Am realizat un contrapunct foarte armonios între modernitatea arhitrecturală a cramei şi linia tradiţională a conacului. Tot ansamblul este plasat în mijlocul viei.

Crama este gândită ca un fel de navă care se întinde pe deal, are două planuri înclinate care se pierd în peisaj, am folosit pentru decorarea faţadelor piatră de calcar de Arnota, specifică zonei, iar spaţiile sunt gândite astfel încât să asigure fluxul tehnologioc.

Reporter: Intenţionaţi să faceţi şi agroturism?

Valeriu Stoica: Vom face un fel de turism special, pentru iubitorii de vin, cu evenimente culturale, degustări, un turism cultural, enologic. Crama şi conacul vor găzdui unele evenimente culturale.

Reporter: Care este valoarea investiţiei de la Dobruşa?

Valeriu Stoica: Nu am făcut calcule exacte, dar pot să vă spun că am investit câteva milioane bune de euro.

Reporter: Aţi atras şi fonduri europene?

Valeriu Stoica: Am încercat să atragem fonduri europene, dar exigenţele arhitectului au făcut proiectul neeligibil. Am investit din resurse proprii. Am depus un singur proiect, anul trecut, pentru replantarea a opt hectare de vie, aşteptăm să vedem dacă ne recuperăm banii. Vom încerca să mai accesăm fonduri europene pentru replantare, anul viitor.

Reporter: Care este capacitatea maximă a cramei?

Valeriu Stoica: Estimăm ca de pe 50 de hectare de vie să obţinem cel mult 200.000 de litri de vin pe an.

Reporter: Veţi avea vinuri baricate?

Valeriu Stoica: Dorim să mergem pe calitate şi urmăm toate regulile necesare în acest sens. Vom barica vinul roşu, chiar şi anumite soiuri albe vor fi baricate. De asemenea, pentru învechirea vinului roşu avem în vedere realizarea unor spaţii potrivite. Am vizitat mai multe crame în Spania şi Franţa, să vedem de ce avem nevoie pentru ca această cramă să fie funcţională pe termen lung. Vinurile roşii le putem învechi şi până la zece ani sau peste. Baricarea va fi de la şase luni la doi ani.

Reporter: Cine este oenologul care face vinurile de la Dobruşa?

Valeriu Stoica: Oenologul este un tânăr de 26 de ani din Franţa. A făcut studii şi practică în Franţa, a practicat şi în Portugalia, tinereţea lui este un atuu pentru noi. Pentru el este o mare provocare să facă vinuri cum crede de cuviinţă.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi?

Valeriu Stoica: Pe lângă tânărul oenolog, îl mai avem pe directorul executiv, care este inginer agronom specializat în viticultură. Mai avem doi angajaţi români care au lucrat în Italia, în Piemonte şi care au un rol deosebit în crama noastră şi încă o persoană - primul om cu care am lucrat la această afacere. Majoritatea lucrărilor sunt realizate, în principal, de această echipă şi pentru anumite activităţi sezoniere angajăm oameni din zonă.

Reporter: Ce vinuri "Avincis" vom găsi, în acest an, pe piaţă?

Valeriu Stoica: Deocamdată, în acest an, vom scoate la vânzare "Crâmpoşie"," Sauvignon Blanc" şi "Fetească Regală". Am produs "Cabernet Sauvignon" şi "Pinot Noir", dar sunt la baricat.

Reporter: Vom găsi aceste vinuri doar în HoReCa sau vor fi şi în retail?

Valeriu Stoica: Deocamdată, ţinta noastră este HoReCa şi magazinele de specialitate, iar, în viitor, vizăm şi piaţa din afara ţării.

Reporter: Ce calităţi ale zonei se regăsesc în vinurile produse în crama de la Dobruşa?

Valeriu Stoica: În vinul produs la Drăgăşani se regăsesc calităţile solului - în primul rând amprenta de calcar, care dă o anumită savoare vinului, apoi cea de sol argilos, care păstrează apa şi în perioade de secetă. De asemenea, climatul specific are o mare influenţă asupra vinului. La Dobruşa, cea mai mare vie este situată pe un platou, astfel încât tot timpul viţa este expusă razelor soarelui, primind căldură şi lumină de-a lungul întregii zile. Fiecare vin va avea bughetul lui, gustul lui, iar de la an la an gustul poate diferi. Este clar că nu trebuie urmărită standardizarea vinului.

Reporter: Consideraţi că mai este loc pe piaţa vinului de noi producători?

Valeriu Stoica: Întotdeauna este loc de produse de calitate pe piaţa noastră, ceea ce este valabil şi pentru sectorul viticol. Evident, acest lucru ţine şi de nivelul de educaţie al consumatorului şi, la noi, s-a observat că, încet-încet, consumatorul se orientează către vinurile de bună calitate.

Reporter: Mulţumesc!