AVOCATUL CRISTIAN DUŢESCU: "Legea desfiinţării Rasdaq, unul dintre cele mai criticabile acte normative"

Emitenţii au găsit o serie de lacune în legea de desfiinţare a pieţei Rasdaq, astfel că o bună parte dintre ei se regăsesc în situaţii care nu sunt prevăzute de actul legislativ, potrivit opiniilor exprimate în cadrul a două dezbateri cu această temă, derulate ieri.

Legea 151/2014 prevede că activitatea pieţei Rasdaq şi a pieţei valorilor mobiliare necotate încetează de drept la 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, astfel că emitenţii trebuie să decidă, în adunări generale, în următoarele luni dacă se vor muta pe piaţa reglementată, pe sistemul alternativ de tranzacţionare sau dacă se delistează.

Însă societăţile care sunt în reorganizare sau cele care au pachete de acţiuni poprite nu se pot încadra în niciuna dintre situaţiile prevăzute de lege. De asemenea, termenele prevăzute în legea Rasdaq sunt foarte strânse, astfel că dacă cineva decide să conteste deciziile AGA sau raportul de evaluare, în cazul în care societăţile decid să se delisteze, are toate şansele ca solicitarea sa să fie soluţionată după desfiinţarea pieţei.

"Din păcate, adoptarea legii 151/2014, la prima vedere, pare a fi unul dintre cele mai criticabile acte normative care au fost adoptate în domeniul pieţei de capital în ultimii ani", a spus, ieri, avocatul Cristian Duţescu.

Şi Alexandru Bîrsan, partener PeliFilip, a avut o remarcă acidă la adresa parlamentarilor care au adoptat legea Rasdaq: "Nu se ştie cine este autorul legii. Este posibil să fie chiar doamna Loghin (n.r. Irina Loghin), care acum câţiva ani cerea arestarea Rasdaq".

Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, a spus că, prin regulamentul de aplicare a legii, ASF va încerca să repare cât se poate de mult din problemele actului.

Domnia sa a spus: "Nu ne-am fi aflat în situaţia aceasta dacă nu s-ar fi tărăgănat opt ani de zile soluţionarea pieţei Rasdaq.

România intra rapid în infringement şi trebuia să plătească penalităţi uriaşe către Comisia Europeană. Au existat trei variante de acte normative, reprezentând puncte de vedere de la cei cu care iniţiatorii au avut relaţii.

A existat şi un punct de vedere al Autorităţii, chiar votat de fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Niciuna, în forma iniţială, nu a reuşit să treacă de legislativ.

Sub presiunea Comisiei Europene, Parlamentul a adoptat de urgenţă această lege".

În dezbatere, s-a ridicat, din nou, problema companiilor care pot alege listarea pe ATS, de unde se pot delista fără nicio "penalitate", deşi legea adoptată în Parlament stipulează că societatea trebuie să acorde acţionarilor dreptul de retragere.

Potrivit vicepreşedintelui ASF, această "gaură" va necesita intervenţie pe legea primară, iar Autoritatea va face o propunere în acest sens: "Cât va dura? Nu ştim, spunem doar că încercăm să o rezolvăm fie prin amendamente la legea care aprobă OUG 32, fie prin proiectul de lege izvorât din proiectul celor opt bariere".

Întrebată despre situaţia în care emitenţii pot migra pe sistemul alternativ, de unde se pot delista fără să acorde dreptul de retragere, Anca Dumitru, directorul general adjunct al Bursei de Valori Bucureşti a spus: "BVB nu poate impune prevederile din lege privind delistarea pe sistemul alternativ. Acolo, nu se naşte niciun drept de retragere".

Deputatul PDL Andreea Paul consideră că legea 151/2014 este o experienţă nefericită, arătând o lipsă de fair-play faţă de acţionarii minoritari, majoritari şi companii. Domnia sa a spus: "Comisia de Buget-Finanţe nu are expertiză pe piaţa de capital. Sunt grave abuzuri de piaţă".

Mircea Ursache a precizat că regulamentul ASF va avea o formă care va mulţumi 90% dintre obiecţiile ridicate.

"Rămân probleme care nu au fost prevăzute", a mai spus domnia sa, adăugând: "Este foarte greu de spus ce se întâmplă în cazul companiilor care au acţiuni poprite. Trebuie să avem în vedere că a fost un efort mare să reparăm ce a stricat istoria".

Potrivit articolului 4 din legea Rasdaq, acţionarii au dreptul de a se retrage din societate, în cazurile în care adunarea generală convocată nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum, nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condiţiilor legale de majoritate, nu se desfăşoară în termenul de 120 zile.

Reprezentanţii emitenţilor au întrebat, ieri, ce se întâmplă dacă societatea nu are bani pentru plata cererilor de retragere.

Avocatul Alexandru Bîrsan a spus: "Legea nu prevede sursele de finanaţare pentru delistare. Dacă societatea se află într-o situaţie proastă, atunci trebuie să informeze acţionarii că dacă se primesc prea multe cereri de retragere, s-ar putea să nu fie onorate şi asta ar putea conduce la insolvenţa societăţii".

Emitenţii au atras atenţia că ar fi fost bine ca discuţiile despre lege să fi avut loc înainte de adoptarea acesteia.

Pe piaţa Rasdaq sunt listate peste 900 de companii, cu o capitalizare cumulată de 7,5 miliarde lei (1,7 miliarde euro) la jumătatea lunii noiembrie.

Statutul Rasdaq a fost una dintre cele mai problematice situaţii care au afectat opinia investitorilor despre piaţa de capital, deoarece această piaţă nu este încadrată, conform directivei MIFID, nici în categoria pieţelor reglementate, nici în cea a sistemelor alternative de tranzacţionare.