BANCA MONDIALĂ, DESPRE AGRICULTURA DIN ŢARA NOASTRĂ Finalizarea reformei funciare ar facilita accesul fermierilor la finanţare

Guvernul poate să aibă un impact pozitiv semnificativ în lărgirea gamei de garanţii utilizate de fermieri pentru împrumuturi, prin finalizarea reformei funciare şi prin implementarea de instrumente eficiente pentru facilitarea gestionării riscurilor agricole, sunt de părere experţii din cadrul Băncii Mondiale.

Analiştii citaţi ne-au spus că măsurile politice luate în acest sector trebuie să fie adaptate şi diferenţiate în funcţie de nevoi: "Când vine vorba de accesul fermierilor la finanţare, nu există o soluţie care să mulţumească pe toată lumea. Nevoile şi mijloacele marilor holdinguri comerciale sunt diferite de cele ale micilor fermieri. De aceea, politicile din acest sector trebuie să fie diferite şi în funcţie de nevoi".

Specialiştii din Banca Mondială sunt de părere că ţara noastră ar trebui să profite de noul cadru UE pentru perioada 2014-2020, ce recunoaşte provocările cu care se confruntă mulţi investitori agricoli mici şi mijlocii în contractarea de împrumuturi şi oferă o gamă largă de instrumente de inginerie financiară. "Guvernul ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu care să transpună reglementările europene şi să gestioneze blocajele de pe piaţa de credit", potrivit experţiilor citaţi.

• Banca Mondială a finanţat cu peste un miliard de dolari agricultura noastră, din 1991 şi până în prezent

Din anul 1991, ţara noastră a primit peste 1 miliard de dolari de la Banca Mondială, reprezentând 12 credite din care au fost finanţate diverse proiecte de investiţii în agricultură. În prezent, există o singură operaţiune de creditare de investiţii a Băncii Mondiale care finanţează acest sector, şi anume Completarea Sprijinului acordat de UE pentru Restructurarea Agriculturii (CESAR), în valoare de 70 de milioane de dolari. Scopul proiectului este acela de a ajuta Guvernul român să finalizeze înregistrarea titlurilor de proprietate a terenurilor şi a bunurilor din zonele rurale (nr-Carta funciară), precum şi să îmbunătăţească serviciile de consultanţă care permit populaţiei agricole să îşi gestioneze veniturile şi activele într-un mod sustenabil, potrivit informaţiilor pe care le-am primit de la Banca Mondială. "Acest proiect contribuie şi la absorbţia mai eficientă a fondurilor disponibile prin programele naţionale şi europene de sprijin", ne-au mai spus sursele citate.

Potrivit evaluărilor experţilor instituţiei financiare internaţionale, majoritatea proiectelor de investiţii din ţara noastră finanţate cu împrumuturi de la BM şi-au indeplinit obiectivele de dezvoltare, stabilite de la bun început. "Puţine proiecte nu au reuşit să realizeze pe deplin rezultatul preconizat. Acest lucru s-a datorat fie lipsei structurilor durabile, fie pentru că proiectele nu au contribuit la reforme instituţionale ireversibile", ne-au mai declarat experţii băncii.

Potrivit surselor citate, în prezent, Banca Mondială nu are în curs de elaborare proiecte noi de creditare a investiţiilor în agricultura noastră, după cum ne-au precizat speciliştii din cadrul BM: "Produsele bazate pe cunoştinţe, cum ar fi suportul tehnic, au devenit principalul instrument de angajament al Băncii în sectorul agricol în România. De exemplu, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a beneficiat şi continuă să beneficieze de un program care oferă patru servicii de consultanţă. De asemenea, în cadrul obiectivului general de îmbunătăţire al eficacităţii strategice şi operaţionale a administraţiei agriculturii, Banca Mondială a sprijinit dezvoltarea unui document care stablieşte o viziune pe termen mediu şi lung, elaborarea unui Plan strategic Instituţional pentru 2014-2017, precum şi dezvoltarea sistemelor IT prototip pentru MADR, recomandând politici pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi pentru derularea de programe de sprijin finanţate din bugetul naţional pentru sectorul agricol. Toate acestea reprezintă un total de 27 de activităţi diferite în care ne-am implicat şi care urmează să fie finalizate până în septembrie 2014".

• BM: "Finanţarea sistemului de irigaţii în proporţie de 10-20% prin contribuţiile fermierilor - o variantă viabilă"

Irigaţiile din ţara noastră sunt complementare, ceea ce înseamnă că este dificil de estimat profitul într-un mod financiar constistent care să includă recuperarea costurilor investiţiilor de capital în cazul unui parteneriat public-privat, susţin reprezentanţii Băncii Mondiale.

În opinia acestora, există două opţiuni privind implicarea sectorului privat în acest domeniu: investitori externi sau contribuţiile fermierilor.

"Participarea investitorilor externi se poate dovedi dificilă având în vedere că aceştia ar avea nevoie să vadă calendarul de recuperare a costurilor lor de investiţii. Opţiunea contribuţiei fermierilor (cu 10-20 % din costul total) este mai viabilă şi are mai multe şanse să se materializeze, deoarece ar confirma utilizarea în continuare a infrastructurii reabilitate. Totuşi, finanţarea publică ar trebui să acopere costurile majoritare. Autorităţile au trei opţiuni: finanţarea din instrumente structurale ale UE, finanţare de la bugetul de stat sau, de preferat, un împrumut extern în combinaţie cu cel puţin una dintre contribuţiile anterioare", consideră experţii BM.

Aceştia estimează că ţară noastră are o suprafaţă totală de 1,4 milioane de ha viabilă pentru irigaţii agricole, iar infrastructura primară care deserveşte acest spaţiu ar trebui reabilitată, devenind, astfel, mai eficientă prin reducerea pierderilor de apă şi a consumului de energie în pomparea apei de irigare.

"Procesul de reabilitare nu poate fi rapid, deoarece necesită completarea unui număr de paşi, de la proiectare până la construcţie, măsuri care durează mai mulţi ani. În plus, o mare parte din infrastructura în cauză este în funcţiune şi de aceea lucrările de reabilitare trebuie să fie întreprinse în afara sezonului de irigare (septembrie-aprilie ), ceea ce duce la contracte de tip stop-and-go", au mai completat specialiştii.

Până acum, au fost reablitate circa 93.000 ha din infrastructura principală, în 2012, însă nu au existat şi alte acţiuni ulterioare. Există o strategie pentru reabilitarea infrastructurii de irigare (aprobată de MADR), dar întârzierile pot fi explicate prin lipsa resurselor financiare, în ciuda declaraţiilor politice repetate cu privire la necesitatea de reabilitare a sistemului de irigare şi a angajamentului de a investi pe care Guvernul şi l-a luat, potrivit surselor citate.

• Apartenenţa UE, o mare oportunitate pentru fermierii români

Calitatea de membru UE şi punerea în aplicare a Politicii Agricole Comune (PAC) au reprezentant oportunităţi foarte mari pentru fermierii din România, consideră reprezentanţii Băncii Mondiale. În opinia acestora, beneficiile sunt deja vizibile: "Deficitul comercial agroalimentar a scăzut semnificativ începând cu anul 2007, productivitatea fermelor s-a dublat din 2007 în termeni reali, iar randamentele încep să crească, în special la oleaginoase şi lapte".

Cu toate acestea, râmân câteva provocări care trebuie gestionate. Experţii Băncii Mondiale au precizat: "Polaritatea structurală a sectorului fermelor din România este cea mai pronunţată din cadrul UE. Schimbările climatice manifestate prin secetă, precipitaţii şi temperaturi neregulate, afectează din ce în ce mai mult rezultatele fermelor. Mai presus de toate, zonele rurale se confruntă cu o populaţie îmbătrânită şi vulnerabilă din punct de vedere economic şi social".

• O strategie pe termen mediu şi lung este esenţială pentru dezvoltarea agriculturii

Ţara noastră trebuie să îşi stabilească, pentru sectorul agricol, o strategie pe termen mediu şi lung curajoasă, constistentă şi împărtăşită de majoritate, consideră sursele citate. Acestea au punctat că sectorul agricol nu poate fi abordat cu un singur instrument de politică. "Schimbările climatice necesită răspuns politic decisiv. La fel de importantă este şi promovarea incluziunii sociale în mediul rural ca parte esenţială pentru o dezvoltare echilibrată şi durabilă. Structurile şi capacităţile instituţionale trebuie să se transforme într-o administraţie flexibilă, bazată pe cunoaştere şi informare, care oferă în mod mai eficient politici şi servicii publice", spun oficialii instituţiei.

Conform acestora, strategia României pentru agricultură şi dezvoltare rurală are nevoie de o atenţie dublă. Pe de o parte, politicile publice trebuie să creeze mediul adecvat pentru dezvoltarea competitivităţii agriculturii la scară mare, dar şi să răspundă nevoilor specifice ale agriculturii la scară mică. Experţii citaţi menţionază că ar trebui avute în vedere pachete de politici separate, specifice fiecărei categorii în parte.

"Pe măsură ce România se pregăteşte pentru o schimbare majoră de generaţii în agricultură în 2020-2030, este important să fie create stimulente care accelerează transformarea structurală spre agricultura profesională şi viabilă din punct de vedere economic, în timp ce sunt asigurate alternative corecte şi echitabile, forţei de muncă aflată la vârsta pensionării", au adăugat specialiştii din Banca Mondială.

Principalele direcţii recomandate de aceştia sunt practicarea unor abordări integrate şi construirea unor parteneriate puternice în cadrul agenţiilor guvernamentale, finalizarea reformei funciare, îmbunătăţirea cadrului fiscal în agricultură, reducerea economiei informale şi consolidarea educaţiei şi cercetării agricole.