BANCA MONDIALĂ: România are un nivel de economie circulară scăzut în comparaţie cu Uniunea Europeană

Banca Mondială împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României şi Ambasada Sustenabilităţii în România au reunit reprezentanţi ai sectorului public şi privat şi ai societăţii civile pentru a discuta despre stadiul economiei circulare în Uniunea Europeană (UE) şi România şi paşii necesari pentru o tranziţie alertă şi de succes, arată un comunicat de presă remis astăzi redacţiei.

Potrivit sursei citate, participanţii, găzduiţi de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă la Guvernul României, şi-au exprimat opinia cu privire la constrângerile şi oportunităţile pentru avansarea economiei circulare în ţară, în urma prezentării Diagnosticului Rapid despre Economie Circulară în România de experţii Băncii Mondiale, ca parte a unui exerciţiu de consultare. Diagnosticul urmează să fie lansat în următoarele săptămâni. Conform acestuia:

-România înregistrează o performanţă scăzută în ceea ce priveşte majoritatea indicatorilor relevanţi, cum ar fi (1) Puterea de cumpărare scăzută care influenţează modelele de consum, (2) Lipsa unui sistem complet de management al deşeurilor în anumite părţi ale ţării, (3) Calitatea slabă a datelor şi sistemul de raportare deficitar.

-Tehnologia de reciclare este disponibilă, dar gradul scăzut de colectare a deşeurilor municipale împiedică recuperarea mai multor materii prime. Printre exemplele pozitive la nivel local se numără (1) Centrul municipal de colectare din Municipiul Iaşi, (2) Staţia de compostare din judeţul Bihor, (3) Strategia pentru economie circulară Buzău 2020-2030.

-Întreprinderile din România demonstrează o înţelegere şi un interes în creştere faţă de modelele de afaceri ce includ aspecte de economie circulară, în special în sectorul managementului deşeurilor şi al producţiei.

-Pentru a încuraja tranziţia la economie circulară în România, Guvernul va trebui să îmbunătăţească implementarea strategiilor şi a legislaţiei prin consolidarea monitorizării, raportării şi aplicării. Alte măsuri propuse de Banca Mondială fac referie la încurajarea unor modele de afaceri care permit adoptarea unei economii circulare, îmbunătăţirea fluxului de informaţii despre economie circulară şi dezvoltarea legislaţiei secundare pentru a îmbunătăţi alinierea legislaţiei naţionale la cea din UE.

"România este abia la începutul tranziţiei de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporţie de doar 1,3%. În acelaşi timp, România este angajată în promovarea şi adoptarea economiei circulare, inclusiv prin strategia naţională recent adoptată de Guvern pentru a stimula această tranziţie. Încurajăm Guvernul României să continue sprijinirea acestei agendei, inclusiv printr-un sprijin mai mare acordat întregului ecosistem", a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

"Avem decalaje semnificative de recuperat, dar oportunităţile de dezvoltare sunt reale şi acestea se bazează în mare măsură pe Strategia de economie circulară şi cadrul instituţional pe care l-am creat. Deţinem secretariatul tehnic al Comitetului de Coordonare pentru economie circulară acolo unde vom dezvolta şi Planul de actiune necesar. De asemenea, vom avea oportunităţi de finanţare fără precedent de la nivel UE dar şi alte surse. Se estimează ca aplicarea principiilor economiei circulare ar produce până în 2030 la nivel european aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă şi o creştere a PIB-ului cu 0,5%.

Este important că societatea civilă şi mediul de afaceri au avut o bună reprezentare la evenimentul de lansare a raportului întrucât provocările sunt diverse şi avem nevoie de toţi actorii ca să găsim cele mai bune soluţii tehnice", a declarat Laszlo Borbely, Consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

"Misiunea noastră la Ambasada Sustenabilităţii în România este aceea de a promova sustenabilitatea în mediul de afaceri şi de a susţine tranziţia către modelul enonomic în care companiile pot rezolva probleme de mediu şi sociale, fără a sacrifica eficienţa economică şi profitul. Apreciem invitaţia de a participa la discuţia privind economia circulară. Aceasta este o oportunitate însemnată în demersurile de a combate emisiile şi gazele de seră, de a promova inovaţia, de a crea noi locuri de muncă şi de a rezolva în manieră profitabilă criza planetară triplă prin care omenirea trece: schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea. Credem cu tărie că economia circulară poate contribui la o societate românească mai sănătoasă, echitabilă şi prosperă," a declarat Dragoş Tuţă Mihaylov, Preşedinte si Fondator Ambasada Sustenabilităţii în România.

Evenimentul a avut loc cu ocazia lansării pe 6 decembrie a primului raport privind economia circulară în UE lansat de Banca Mondială. Raportul denumit "Squaring the Circle: Policies from Europe's Circular Economy Transition" trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la nivel global, extracţia de materii prime se ridică la peste 100 de miliarde de tone anual, cauzată de nivelurile persistent ridicate ale consumului de materiale în ţările cu venituri mari, cât şi de nevoile în creştere rapidă din economiile emergente. În acelaşi timp, informează că Europa îşi poate decupla creşterea economică de la utilizarea resurselor pe parcursul unui deceniu, iar ţările din UE sunt lideri mondiali în promovarea tranziţiei la economia circulară, se precizează în comunicat.