BANCA NAŢIONALĂ A MENŢINUT RATA DOBÂNZII CHEIE LA 2,25% Dochia: "Cred că decizia BNR a fost influenţată de presiunea politică"

• Isărescu: "Nu orice măsură de politică monetară poate să contrabalanseze în bine măsuri de politică fiscală"

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut, ieri, rata dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, deşi unii analişti estimau că aceasta va creşte din nou, pentru a treia oară în acest an.

Economistul Aurelia Dochia consideră că decizia BNR a fost influenţată şi de presiunea politică exercitată, în ultima perioadă, asupra băncii centrale, "căreia i se cere socoteală pentru diverse lucruri care nu merg prea bine în economie".

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a precizat, ieri, că a răspuns scrisorii primite anterior de la preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, menţionând că nu doreşte să dea amănunte din acest răspuns, întrucât Dragnea anunţase că va da publicităţii scrisoarea respectivă, potrivit Hotnews: "Noi - Consiliul de Administraţie al BNR - acţionăm în baza unui mandat. Şi oamenii politici au un mandat - cel popular -, au dreptatea lor. Am purtat şi un dialog verbal cu partidele de opoziţie, iar preşedintele Camerei Deputaţilor a preferat calea scrisă. I-am răspuns, tot pe cale scrisă. El a spus că va da publicităţii acest răspuns, deci n-o să vă dau amănunte din scrisoare. Nu împingeţi prea mult lucrurile, că suntem în Săptămâna Mare".

Săptămâna trecută, Mugur Isărescu, prezent în Comisia economică din Senat, a spus că BNR a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creşterii accelerate a inflaţiei, cu efecte ample asupra mediului economic, în condiţiile în care deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă.

În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea, care a transmis, recent, o scrisoare Guvernatorului BNR, referitoare la creşterea inflaţiei, a declarat că politica monetară trebuie realizată în urma unui dialog constant, atât cu Parlamentul, cât şi cu Guvernul, şi că este dispus să dezbată motivul pentru care a crescut inflaţia. Dragnea a menţionat: "Am vorbit ieri (n.r. miercuri, 28 martie) cu Guvernatorul BNR. M-a sunat şi mi-a spus că mi-a trimis răspuns la scrisoare. O să o studiez azi (n.r. 29 martie) sau mâine (n.r. 30 martie), pentru că nu am avut timp, şi apoi voi face public şi ce i-am transmis eu, în detaliu".

• Dochia: "Menţinerea dobânzii de politică monetară nu garantează faptul că dobânzile din piaţă se vor menţine la nivelul actual"

Aurelian Dochia ne-a spus că o creştere a dobânzii cheie de către BNR semnalează pentru toată piaţa o majorare generală a dobânzilor, care poate avea, ulterior, efect asupra creşterii economice: "Cred că BNR a gândit că are, încă, o anumită rezervă care să îi permită să amâne creşterea dobânzii cheie. Însă, până la finalul anului, BNR va trebui să mărească dobânda, dacă lucrurile merg într-o anumită direcţie".

Aurelian Dochia spune că menţinerea dobânzii de politică monetară nu garantează faptul că dobânzile din piaţă se vor menţine la nivelul actual, precizând: "BNR trimite un semnal care este sau nu preluat de piaţă, în funcţie de mulţi alţi factori, dar este un semnal important şi, dacă Banca Naţională ar fi decis majorarea dobânzii, atunci piaţa ar fi reacţionat în sensul unei creşteri mai rapide. S-ar putea ca şi acum să crească dobânzile, dar mai lent şi nu din cauza măsurilor BNR".

Analistul financiar reiterează că băncile au o lichiditate foarte mare, creditele fiind la circa 70% din depozite. Astfel, instituţiile de credit "sunt departe de a fi în situaţia să majoreze dobânzile la depozite, neavând niciun interes să atragă şi mai mulţi bani".

• Isărescu: "Previziunea noastră este că inflaţia se va plafona în jurul valorii de 5% şi apoi va coborî"

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii şi a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului, arată Banca Naţională a României.

Aceasta menţionează: "Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate şi a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condiţiile de pe piaţa muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei şi a inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune".

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a menţionat, conform Hotnews: "Avem certitudini, modificări în plan european, decizia Băncii Centrale Europene de a amâna programul de relaxare monetară. Trebuie să aşteptăm să vedem cum reacţionează pieţele, ce se întâmplă în Europa, care va fi evoluţia inflaţiei.

Previziunea noastră este că se va plafona în jurul valorii de 5% şi apoi va coborî. Vedem dacă se confirmă această previziune şi luăm măsuri ulterioare.

Apelul nostru se referă la faptul că nu orice măsură de politică monetară poate să contrabalanseze în bine măsuri de politică fiscală. Dacă au rela­xări fiscale, întărirea politicii monetare nu asigură un optim, dar suntem nevoiţi, pentru că avem un mandat să ţinem inflaţia sub control".

Banca centrală reiterează: "Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8% în ianuarie şi 2,9% în februarie 2018, de la 2,4% în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, dar şi influenţele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul preţurilor serviciilor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să crească până la 1,7% în ianuarie şi 2,1% în februarie 2018, de la 1,3% în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6% în februarie, de la 1,1% în luna decembrie 2017".

BNR aminteşte că economia şi-a decelerat creşterea, în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând totuşi robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul al treilea, ceea ce a reprezentat maximul perioadei post-criză: "Pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a accelerat la 7%, în condiţiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar şi a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB".

Conducerea băncii centrale mai subliniază: "Condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ în trimestrul întâi 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului".

În acest context, BNR a decis şi menţinerea la 1,25% an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, rata anuală a dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) rămânând la 3,25%. CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.