Vânzarea afacerii şi conversia datoriilor în acţiuni reprezintă două metode eficiente de viabilizare a companiilor care au probleme financiare, aflându-se în pragul insolvenţei, este de părere Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC BANK. Domnia sa a precizat că aceste două măsuri sunt utilizate cu succes în străinătate.
"Băncile, clienţii, statul - toţi suntem interconectaţi. Noi suntem interconectaţi la clienţi, clienţii, mai departe, la stat, dar, împreună, putem găsi soluţii. Sunt situaţii în care şi noi, băncile, credem că singura soluţie pentru ca debitorii să-şi minimizeze pierderile este insolvenţa, însă o insolvenţă controlată, care să fie adoptată şi de noi şi de clienţi. Banca are un rol deosebit de important, dar nu poate salva singură clientul de la insolvenţă", a declarat domnia sa.
Vânzarea fondului de comerţ se practică şi în România de ceva timp, potrivit doamnei Iovu, precizând că birocraţia şi "unele instanţe" îngreunează uneori acest proces.
Prin această procedură, cumpărătorul îşi asumă activele unei companii, fără asumare de pasive ori cu asumare parţială, metoda presupunând trei etape: ajustarea masei credale, transmiterea activelor societăţii şi plata datoriilor la masa credală.
Printre avantajele pe care le are debitorul în urma abordării acestei proceduri, se regăsesc maximizarea averii debitoarei şi a gradului de recuperare a creanţelor; o mai bună valorificare a activelor şi continuarea activităţii de producţie, menţinerea brandului, a salariaţilor, a legăturilor de afaceri, a mai precizat doamna Iovu.
În ceea ce priveşte conversia datoriilor în acţiuni, această procedură presupune, în primul rând, majorarea de capital, banca urmând să participe activ la conducerea şi organizarea societăţii, perioada deţinerii fiind de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă 12 luni, a spus Mirela Iovu, precizând că, pentru realizarea acestei proceduri, este nevoie de acordul BNR.
Avantajele pe care le are debitorul sunt reducerea sau eliminarea plăţii dobânzilor şi a ratelor de capital; restabilirea gradului de îndatorare, redobândirea încrederii pieţei, concentrarea capitalului şi eforturilor pentru creşterea afacerilor, precum şi îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste etc. Debitorul riscă, însă, ca dezvoltarea afacerii sale să fie inhibată, iar implementarea planului de afaceri să fie îngreunată, a subliniat reprezentantul CEC BANK.
La rândul său, dacă va deveni acţionar în cadrul firmei debitoare, creditorul va avea ca avantaje creşterea valorii acţiunilor pe termen lung şi posibilitatea să participe la managementul companiei, riscând să nu-şi mai recupereze creanţa şi, în consecinţă, să-şi piardă garanţia reală, dar şi să nu-şi obţină dividendul prognozat şi să se subordoneze în faţa oricăror creditori, în cazul intrării companiei în insolvenţă.