Băncile au tăiat o treime din provizioane după trecerea la IFRS, eliberând 2,3 miliarde euro

Sistemul bancar şi-a îmbunătăţit semnificativ rata de provizionare odată cu trecerea la sistemul internaţional de raportare financiară (IFRS), eliberând circa o treime (2,3 miliarde euro) din provizioanele constituite după regulile contabile româneşti, potrivit datelor raportate de bănci.

În prima lună a anului, băncile au înregistrat o creştere a provizioa-nelor calculate după prevederile RAS la peste 32 de miliarde lei, comparativ cu un nivel de 30,6 miliarde lei la finele lunii decembrie.

Calculate însă după standardele IFRS, aplicabile de către toate băncile de la 1 ianuarie 2012, provizioa-nele au însumat la sfârşitul lunii ianuarie aproape 22 de miliarde lei.

"Din datele centralizate pentru finele lunii ianuarie rezultă o scădere de circa 10 miliarde de lei, surplus care nu afectează însă indicatorii de prudenţialitate, pentru că banca centrală a constituit filtre de impact. Nu vorbim astfel de o îmbunătăţire artificială a solvabilităţii băncilor", a declarat directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, citat de Mediafax.

Principala diferenţă între provizionarea pe RAS şi cea din IFRS constă în gradul de acceptare a garanţiilor. Dacă în cazul IFRS provizionul este calculat scăzând din suma rămasă de rambursat garanţia la valoarea de piaţă, reglementările în vigoare până la finele anului trecut permiteau băncilor să-şi diminueze expunerea cu doar 25% din valoarea garanţiei.

Scăderea pe sistem este în linii mari apropiată estimărilor realizate individual de marile bănci comerciale.

De exemplu, BRD-Groupe Societe Generale a anunţat anterior că va elibera din provizioane circa 1,5 miliarde lei (350 milioane euro) prin trecerea la IFRS, soldul aces-tora coborând de la 3,7 miliarde lei la 2,2 miliarde lei.

Băncile pot să păs-treze disponibilităţile eliberate în conturi de rezervă, sau să le contabilizeze ca profit de distribuit, caz în care sumele sunt impozitate.

Sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 430 de milioane lei (100 de milioane de euro), faţă de un rezultat negativ de 516 milioane lei în 2010, reuşind să recupereze în ultima lună din anul precedent peste 400 de milioane lei.

Sumele eliberate în ianuarie acoperă de zece ori întreaga pierdere cumulată pe ultimii doi ani, iar dacă ar fi tratate de către toate băncile ca profit distribuibil ar rezulta cel mai mare câştig anual din istoria sistemului.

După primele 11 luni de anul trecut, sistemul raporta o pierdere de aproape 900 de milioane lei ( peste 200 milioane euro), dar în decembrie a recuperat aproape jumătate din rezultatul negativ.

Evoluţia din ultima lună a anului trecut pare să fie în principal rezultatul diminuării provizioanelor, care au coborât cu 400 de milioane de lei, de la 31 de miliarde lei la 30,6 miliarde lei. Pe ansamblul anului trecut, provizioanele au crescut cu 7 miliarde lei.

Concomitent, activele bancare nete au urcat în decembrie 2011 cu 4%, atingând un nou vârf, de 354 miliarde lei, reprezentând aproape 65% din PIB.

Băncile au continuat în 2011 o restructurare timidă a activităţii, prin disponibilizarea a 1.000 de salariaţi (1,5% din total), cea mai importantă restângere fiind observată, însă, în decembrie, când au ieşit din sistem 350 de angajaţi, adică mai mult de o treime din reducerea anuală.

Sistemul bancar a încheiat 2010, pentru prima dată din 1999, cu pierdere netă de 516 milioane lei (date rectificate), comparativ cu un câştig net cumulat de 815 milioane lei în 2009, în condiţiile în care 20 de bănci au înregistrat profit, iar 22 de instituţii de credit au avut rezultate negative.