Băncile centrale ţintesc monede digitale pentru a se feri de ameninţarea criptomonedelor

Cele mai mari bănci centrale din lume - şi chiar unele dintre cele mai mici - se joacă cu ideea de a emite monede digitale. Acestea ar permite deţinătorilor să efectueze plăţi prin internet şi, eventual, chiar şi offline, concurând cu mijloacele de plată electronice existente, cum ar fi portofele digitale, bănci online sau criptomonede, potrivit Reuters.

Spre deosebire de aceste soluţii private, o monedă digitală oficială ar fi susţinută de banca centrală, făcându-o "fără risc", la fel ca bancnotele şi monedele.

În timp ce majoritatea proiectelor sunt încă într-un stadiu incipient, acestea au trecut la o treaptă superioară în ultimul an, după ce Facebook a anunţat planurile de a crea propriul simbol virtual şi pandemia COVID-19 a stimulat plăţile digitale.

• Ce este o monedă digitală emisă de o băncă centrală

O monedă digitală a băncii centrale (CBDC) este echivalentul electronic al numerarului, arată o analiză Reuters. La fel ca o bancnotă sau o monedă, aceasta îi oferă titularului său o creanţă directă asupra băncii centrale, ocolind băncile comerciale şi oferind un nivel mai mare de securitate, deoarece banca centrală nu poate rămâne niciodată fără moneda pe care o emite. Accesul la banii băncii centrale, dincolo de numerarul fizic, a fost limitat până acum la instituţiile financiare. Extinderea acestuia către publicul larg ar putea avea repercusiuni economice şi financiare majore.

• De ce este nevoie de o astfel de monedă

Autorităţile spun că un CBDC ar oferi un mijloc de plată de bază pentru toţi într-un moment în care consumul de numerar scade, conform sursei citate. De asemenea, ar oferi o alternativă mai sigură şi potenţial mai ieftină la soluţiile private. Principala lor teamă este pierderea controlului asupra sistemului de plăţi dacă monedele private, cum ar fi Bitcoin sau Libra, sunt adoptate pe scară largă. Acest lucru ar putea face mai dificil pentru autorităţi să detecteze spălarea banilor şi finanţarea terorismului, dar şi să slăbească controlul băncilor centrale asupra ofertei de bani, care este una dintre principalele căi prin care conduc economia. Pentru multe ţări emergente, unde o parte mai mare a populaţiei este nebancată, CBDC ar putea fi o modalitate de a încuraja incluziunea financiară şi de a extinde acoperirea politicii monetare a băncii centrale.

• Cum ar arăta o monedă digitală

Viziunile sunt diferite, potrivit analizei. Un CBDC ar putea lua forma unui jeton salvat pe un dispozitiv fizic, cum ar fi un telefon mobil sau un card preplătit, facilitând transferul offline şi anonim. Alternativ, ar putea exista în conturi gestionate de un intermediar, cum ar fi o bancă, care ar ajuta autorităţile să o controleze şi, eventual, să o remunereze cu o rată a dobânzii. În timp ce ideea unui CBDC s-a născut parţial ca răspuns la criptomonede, nu este nimic de spus că ar trebui să utilizeze blockchain, tehnologia de registru distribuit (DLT) care alimentează aceste jetoane. Banca Populară Chineză a declarat că yuanul său digital nu se va baza pe blockchain.

• Care sunt băncile centrale care conduc această cale

Banca Populară a Chinei îşi propune să devină prima care emite o monedă digitală în efortul său de a internaţionaliza yuanul şi de a-şi reduce dependenţa de sistemul global de plată în dolari. Băncile comerciale majore de stat efectuează testări interne la scară largă ale unei aplicaţii de portofel digital, potrivit rapoartelor mass-media locale. Unele companii private, cum ar fi cea mai mare aplicaţie din China, Didi Chuxing, participă la testare.

În Suedia, deja economia din lume cea mai puţin dependentă de numerar, Riksbank a început, de asemenea, să testeze o coroană electronică.

Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au lansat amândouă consultări pe această temă, în timp ce Banca Japoniei şi Fed ocupă până acum locurile din spate.

• Care sunt riscurile

Analiza Reuters precizează că băncile centrale se tem că o migraţie masivă către CBDC ar elimina băncile comerciale, privându-le de o sursă ieftină şi stabilă de finanţare, cum ar fi depozitele cu amănuntul. Într-o criză, acest lucru i-ar face vulnerabili la o rulare în casele lor, deoarece clienţii ar prefera siguranţa unui cont garantat de banca centrală. Din acest motiv, majoritatea desenelor şi modelelor prevăd o limită a cantităţii pe care fiecare consumator ar putea să o deţină în CBDC şi, eventual, chiar o rată de remunerare mai mică pentru a-şi reduce atracţia.