Autoritatea de reglementare a concurenţei din Israel a solicitat ieri mai multe date de la băncile ţării cu privire la o investigaţie şi spune că acestea se bucură de profituri uriaşe din ratele mai mari ale dobânzilor la împrumuturi, dar nu împart în mod adecvat beneficiile cu clienţii, transmite Reuters.
Ancheta, care a început în 2022, nu a fost făcută publică până acum.
În încercarea de a controla inflaţia, Banca Israelului şi-a majorat săptămâna trecută rata dobânzii de referinţă cu încă 0,25 de puncte procentuale, până la un maxim din 2006, de 4,75%, aceasta fiind a zecea creştere consecutivă a dobâmnzii cheie, care în aprilie anul trecut era de 0,1%.
"Lupta împotriva costului vieţii se află în fruntea listei de priorităţi naţionale a guvernului nostru", a declarat ieri prim-ministrul Benjamin Netanyahu, în cadrul unei reuniuni a cabinetului, adăugând că va înfiinţa şi va conduce un grup ministerial pe această temă.
Ratele ipotecare şi pentru restul împrumuturilor, adesea legate atât de inflaţie, cât şi de dobânda băncii centrale, au crescut la rândul lor.
Acest lucru a provocat furie în rândul publicului, chiar dacă a însemnat profituri record pentru bănci şi dividende considerabile pentru acţionarii acestora.
Primele cinci mari bănci au obţinut un profit combinat de 6,3 miliarde de şekeli (1,7 miliarde de dolari) în primul trimestru.
Băncile au întârziat să transfere avantajele dobânilor mai mari către depozitele clienţilor, a spus Autoritatea pentru Concurenţă.
Ciclul agresiv de înăsprire a politicilor din Israel a stârnit furie în rândul cetăţenilor săi, deoarece creditele ipotecare, ratele împrumuturilor şi costul vieţii au crescut, inflaţia rămânând în jur de 5%.
Autoritatea pentru Concurenţă, fostă autoritate antitrust, a declarat că a lansat investigaţia în 2022, când ratele dobânzilor au început să crească şi, pe baza rezultatelor preliminare, a cerut băncilor, săptămâna trecută, să furnizeze mai multe date.
Acessta a refuzat să ofere detalii cu privire la orice eventuală acţiune disciplinară.
Autoritatea de reglementare bancară din Israel a minimalizat problema.
Yair Avidan, supraveghetorul băncilor, a declarat săptămâna trecută reporterilor că 82% din majorările dobânzilor au fost transmise clienţilor. Totuşi, el a spus că mulţi clienţi nu ştiau că ar putea deschide conturi purtătoare de dobândă şi a îndemnat băncile să-şi educe clienţii.
Săptămâna trecută, ministrul Economiei Nir Barkat i-a cerut şefului Autorităţii pentru Concurenţă, Michal Cohen, să demisioneze, spunând că instituţia este principala cauză a creşterii preţurilor în economie, deoarece autoritatea nu s-a confruntat suficient cu monopolurile.
Cohen a refuzat să demisioneze.
Barkat a spus că autoritatea "trebuie să desfăşoare această anchetă intens, rapid şi eficient, pentru că, până la finalizare, publicul va pierde".