Băncile europene ar putea necesita fonduri proprii suplimentare de 1.700 miliarde euro până în 2012

Băncile europene ar putea să aibă nevoie de fonduri proprii suplimentare de 1.700 miliarde euro până în 2012, într-un scenariu pesimist, în care criza economică şi financiară se agravează şi se prelungeşte.

Băncile din Europa vor avea nevoie să obţină noi capitaluri în orice scenariu legat de evoluţia crizei actuale, potrivit un studiu al cabinetului de consultanţă McKinsey, citat de Les Echos, iar fondurile obţinute de instituţiile europene de credit din piaţă sau de la state în 2007 şi 2008 nu vor ajunge pentru a face faţă provocărilor din următorii ani.

Cabinetul McKinsey a aplicat patru scenarii legate de evoluţia crizei asupra sectorului bancar - în care a inclus 15 bănci din zona euro, băncile britanice şi pe cele elveţiene -, mai mult sau mai puţin optimiste, potrivit Les Echos.

Obiectivul a fost de a compara fondurile proprii disponibile în 2012 cu nivelul necesar la acea dată, evaluat pe baza unor ipoteze ponderate de evoluţie a restanţelor şi a unor cerinţe mai ridicate de solvabilitate.

Analizele McKinsey arată că, în orice scenariu, chiar şi în cel mai optimist, fondurile proprii disponibile ale băncilor ar fi insuficiente. Astfel, în scenariul unei redresări economice rapide, băncile europene ar dispune în 2012 de fonduri proprii de 1.800 miliarde euro, cu circa 200 miliarde euro sub nivelul necesar, în timp ce, în scenariul cel mai pesimist, în care criza se va agrava şi se va prelungi, băncile vor dispune de fonduri proprii de doar 600 miliarde euro în 2012, faţă de un necesar estimat la 2.300 miliarde euro.

Studiul McKinsey mai arată că, deşi înregistrează diferenţe mari, băncile europene au bilanţuri marcate puternic de criză, unele înregistrând niveluri ale creditelor mult peste valoarea depozitelor atrase.

În cazul unor bănci, raportul credite/depozite chiar s-a deteriorat de la începutul crizei. Potrivit analiştilor McKinsey, dacă acest raport a rămas stabil în cazul băncilor italiene între primul trimestru din 2007 şi primele trei luni din 2009, el s-a degradat, în schimb, cu 25% la Deutsche Bank, cu 23%în cazul UBS şi cu 22% la Credit Suisse.

Rezultatele studiului vin în contextul în care unii observatori avertizau deja că va fi nevoie de noi capitalizări ale băncilor pe termen scurt sau mediu.

• Teste de stres pe scenarii mai pesimiste decât în SUA

Potrivit Les Echos, cele trei bănci franceze asupra cărora se aplică testele de stres paneuropene, Société Générale, BNP Paribas şi Crédit Agricole, au primit la începutul lunii iulie ipotezele macroeconomice pe care se bazează testele de stres elaborate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Reprezentanţii acestor bănci consideră că ipotezele luate în calcul în Europa sunt mai pesimiste decât în cazul testelor de stres realizate în prima parte a acestui an la băncile din Statele Unite.

Proiectul realizării de teste de stres asupra a 20 de mari bănci europene a fost elaborat în luna mai. Testele trebuiau lansate în această vară, urmând ca rezultatele să fie cunoscute la începutul lui septembrie, însă autorităţile de reglementare nu s-au pus la timp de acord asupra ipotezelor luate în calcul.

În cazul testelor din SUA, realizate în ianuarie, unele ipoteze au fost depăşite de gravitatea crizei economice, aşa cum s-a întâmplat în ceea ce priveşte şomajul, estimat la 8,9% în 2009. Federal Reserve sus­ţinea, însă, la acel moment că testele de stres se bazează pe ipoteze macroeconomice "dure".

Unii observatorii consideră, de altfel, că a face o comparaţie între cele două zone economice nu are sens, deoarece diferenţele sunt prea mari.

În Europa, autorităţile nu au făcut publice, până în prezent, scenariile luate în calcul, considerând chestiunea una "delicată", potrivit cotidianului economic francez.

"Autorităţile europene sunt confruntate cu o mare dilemă: trebuie sau nu făcute publice rezultatele? Christian Noyer, guvernatorul Băncii Franţei, s-a declarat favorabil (publicării rezultatelor n.r.), cel puţin la nivel de ţară. Însă Marea Britanie şi Germania, ale căror sisteme bancare sunt mai fragilizate în urma crizei, continuă să se opună", mai arată Les Echos.

Publicaţia franceză arată că, dacă nu sunt făcute publice, "faimoasele" teste de stres realizate asupra băncilor europene nu îşi vor îndeplini decât o parte din obiective, "pentru că nu vor permite pieţelor să scape de incertitudinea care persistă asupra situaţiei bilanţurilor băncilor".