Băncile greceşti se simt mai bine la noi, decât la ele acasă

• Oficialii spun că instituţiile elene nu părăsesc România

Ratingurile a cinci bănci din Grecia au fost retrogradate, în urmă cu două săptămâni, însă oficialii bancari susţin că acest lucru nu va afecta subsidiarele cu capital elen, din ţara noastră. Rezultatele obţinute anul trecut de subsidiarele locale par să le dea dreptate. Scăderea profiturilor băncilor elene din activitatea de la noi este mult mai mică decât cea a câştigurilor în ţara mamă.

Agenţia de evaluare financiară "Fitch Ratings" a revizuit rating-urile pe termen lung a cinci bănci greceşti, de la "B plus", la "BB plus". Băncile afectate de decizia agenţiei sunt National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Agricultural Bank of Greece (ATEbank), toate prezente în România.

Băncile greceşti din ţara noastră au indicatorii de lichiditate şi solvabilitate la niveluri confortabile şi au planuri de rezervă pentru situaţii neprevăzute, a declarat, săptămâna trecută, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres. Domnia sa a spus că toate băncile greceşti din România au solvabilitatea peste 11%, în timp ce pe sistem bancar, solvabilitatea este peste 14%.

Mesajul a fost întărit şi de către Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Posibilitatea ca băncile greceşti să îşi retragă capitalul din băncile româneşti este o iluzie, a declarat, săptămâna aceasta, Adrian Vasilescu.

Domnia sa a precizat: "În România nu există bănci greceşti, ci bănci româ-neşti cu capital grecesc, ceea ce este cu totul altceva. Băncile româneşti cu capital grecesc sunt supravegheate de BNR. Este o iluzie ceea ce se vehiculează, cum că tot capitalul grecesc prezent în băncile din România ar pleca de aici. Banii lor sunt în creditele populaţiei. Unde să se ducă?".

Mesajul pe care consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a Româ-niei l-a transmis, privind stabilitatea subsidiarelor greceşti de la noi, a rămas constant încă din 2009. La acea dată, domnia sa declara că băncile româneşti au independenţă faţă de băncile din străinătate, activitatea lor fiind complet independentă faţă de cea a acţionarilor majoritari.

În anul următor, Adrian Vasilescu a reiterat că depozitele la băncile cu capital majoritar grecesc din ţara noastră sunt la fel de sigure ca şi cele de la restul băncilor. Domnia sa a mai explicat, în 2010, că în caz de faliment, statul garantează la toate băncile echivalentul în lei de până la 50.000 de euro/bancă/persoană, aşa că populaţia nu are de ce să îşi facă probleme.

Dacă ne uităm la evoluţia profitului de anul trecut, atât la băncile din Grecia, cât şi la subsidiarele lor din România, observăm că există uşoare diferenţe.

Banca care a înregistrat cea mai drastică reducere a profitului, dintre cele cinci bănci retrogradate de Fitch Ratings, a fost Piraeus Bank. Grupul Piraeus Bank a înregistrat, în 2010, un profit net de patru milioane de euro, cu mult sub profitul de 236 milioane de euro, din 2009.

În schimb, pe plan local, Piraeus Bank România a avut, anul trecut, un profit înainte de impozitare de aproape 25 milioane de euro, nivel comparabil cu cel din anul precedent.

Pe locul doi se situează EFG Eurobank, care a înregistrat, în 2010, un profit net după taxare de 68 milioane de euro, în scădere faţă de cel obţinut, în 2009, de 304 milioane de euro.

Rezultatul subsidiarei din Româ-nia deţinută de către EFG Eurobank, Bancpost, nu a urmat acelaşi trend ca banca mamă. Bancpost a raportat, anul trecut, un profit net de 15,8 milioane de euro, după ce în 2009 a avut pierderi de 8,3 milioane de euro.

Următorul loc este ocupat de Alpha Bank, care a realizat, anul trecut, un profit net de 85,6 milioane de euro, în scădere cu 75,5%, faţă de cel din anul anterior.

Profitul brut al filialei locale a scăzut, în 2010, cu 3%, până la 49,2 milioane de euro, comparativ cu nivelul din 2009.

Pe locul patru, se poziţionează National Bank of Greece. Instituţia de credit a înregistrat, anul trecut, un profit net de 406 milioane de euro, în scădere cu 56%. Rezultatul a depăşit estimările analiştilor, care se aşteptau la un profit de 329 milioane euro.

Grupul elen NBG controlează 89,1% din capitalul Banca Românească, care a raportat, în 2010, un profit net de 12 milioane de euro, mai puţin cu 37%, faţă de anul anterior.

Clasamentul se încheie cu ATE Bank, instituţia de credit care a suferit o scădere a profitului mai mică, comparativ cu celelalte patru bănci.

Profitul net după taxare al ATE Bank a coborât, anul trecut, la 438 milioane de euro, de la 451 milioane de euro, în 2009.

Grupul ATEbank, controlat de statul elen, intenţionează să vândă participaţia majoritară pe care o deţine la ATEbank România, măsură care face parte dintr-un plan de restructurare necesar pentru respectarea reglementărilor Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, potrivit Mediafax.

ATEbank controlează 74,12% din acţiunile ATE Bank România.

Sistemul bancar din România a înregistrat o pierdere netă agregată de 71 milioane de euro, în trimes-trul patru din 2010, potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă "Ensight Management Consulting".

Profitul net agregat obţinut de sistemul bancar, în 2009, a coborât la nivelul de 193 de milioane de euro, de la 1,10 miliarde de euro, în 2008.

În perioada septembrie 2008 - septembrie 2009, grecii au fost cei mai activi investitori din sistemul bancar, având un aport de 204 milioane de euro la capitalul social al filialelor locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Băncile care au beneficiat de aceste fonduri au fost "Bancpost" şi "Banca Românească".