Bani pentru pensii. Combaterea unor concepţii eronate. Soluţii (IX)

(continuare din numărul trecut)

Nici în sectorul transporturilor, mai ales la drumuri şi poduri, nu se poate exagera în continuare cu fondurile enorme alocate - peste puterile economiei româneşti, la costuri excesive, şi pentru lucrări de proastă calitate, fără o fundamentare riguroasă a investiţiilor, fără o analiză şi un control sever pentru prevenirea sustragerilor, fraudelor şi pierderilor. Reamintim că cheltuielile bugetare pentru transporturi au crescut cu 44 %, în ultimii 3 ani.

În celelalte sectoare, inclusiv la sănătate şi învăţământ, trebuie să se realizeze o verificare temeinică a fundamentării cheltuielilor bugetare şi să se controleze sever modul de cheltuire a banilor publici. Alocarea fondurilor după procente din PIB - cum fac unii politicieni - nu este o metodă responsabilă; se impune o verificare riguroasă a proiectelor şi obiectivelor, a necesităţii şi urgenţei lor.

3) O atenţie deosebită trebuie să se acorde cheltuielilor bugetare la nivel local - judeţe, municipii, oraşe, comune - întrucât în cadrul procesului de descentralizare a competenţelor bugetare - fondurile bugetare ajung în administrarea şi gestionarea acestor unităţi locale în proporţie însemnată (28% din fondurile bugetului consolidat şi 10,4% din PIB). Această situaţie pune exigenţe deosebite atât la fundamentarea prevederilor bugetare, cât şi la controlul în procesul executării (exigenţe sporite pentru controlul intern, cât şi pentru controlul organelor Ministerului de Finanţe şi ale ministerelor, ale Curţii de Conturi).

4) În ce priveşte metodele şi criteriile de analiză este necesar să se ţină seama de următoarele aspecte:

a) Analizele să se concentreze în sectoarele cu sumele de cheltuieli cele mai mari şi în cele care au înregistrat creşteri însemnate în ultimii ani; reducerile să se opereze unde sunt cheltuieli exagerate, inutile, lux şi risipă de mijloace; analizele comparative cu perioadele anterioare şi între unităţile centrale şi în teritoriu - se vor dovedi foarte utile.

Se recomandă să se folosească constatările organelor de control ale Ministerului de Finanţe, ale ministerelor, ale Curţii de Conturi, informaţiile şi recomandările din mass-media.

Acţiunea de raţionalizare şi reducere - a cheltuielilor - să se refere atât la cheltuielile cu personalul, cu bunuri şi servicii, cât şi la cheltuielile de capital şi de investiţii. O atenţie deosebită să se dea rambursărilor de credit şi dobânzilor care au atins proporţii alarmante într-o serie de sectoare - important fiind ca în viitor - să se manifeste mai multă prudenţă şi spirit de economie la angajarea unor asemenea credite externe. Să ne neliniştească faptul că datoria externă în ultimii ani a crescut enorm: de la 18,3 miliarde euro în 2004 la 30 miliarde euro în 2007 (aprilie) - cu 64% şi a devenit deja o povară extraordinară pentru cheltuielile bugetare - sub forma ratelor şi a dobânzilor.

b) La amplificarea cheltuielilor bugetare la autorităţile publice a contribuit faptul că s-au înfiinţat în mod nejustificat numeroase agenţii, oficii, autorităţi de reglementare etc. "independente", care implică un personal extrem de numeros - prea mulţi demnitari, ierarhii supraîncărcate cu funcţii de conducere, cu personal administrativ foarte mare (secretare, şoferi, personal de serviciu etc.), care ocupă clădiri şi spaţii foarte multe.

Desfiinţarea urgentă a acestor unităţi "independente", transferarea în ministerele şi departamentele existente - a atribuţiilor şi funcţiilor lor - în cadrul unor birouri şi servicii - constituie o mare posibilitate de reducere a cheltuielilor bugetare la autorităţile publice.

c) În viziunea noastră, va fi util să se stabilească norme şi normative de cheltuieli - la toate instituţiile de stat în ce priveşte spaţiul, personalul, dotările cu mobilier şi autoturisme, cheltuielile de birou etc. pentru a combate risipa şi luxul - care s-au instalat confortabil aproape în toate verigile aparatului de stat central şi la nivel local.

Controlul respectării acestor norme şi normative, analizele comparative între instituţii la centru, la judeţe, oraşe, comune - vor scoate la iveală însemnate posibilităţi de reduceri la cheltuielile bugetare.

d) Factorii de decizie din instituţiile de stat trebuie să acorde mai multă atenţie - constatărilor şi propunerilor - organelor de specialitate ale Ministerului de Finanţe şi ale Curţii de Conturi - în ce priveşte posibilităţile de reducere a cheltuielilor bugetare - chiar în faza de elaborare a fundamentărilor pentru prevederile ce se înscriu în bugetul de stat pe anul 2008.

e) Pentru o anumită orientare a comisiilor de analiză - cu titlu de exemplu şi de relevare a sectoarelor cu sume importante de cheltuieli bugetare, propunem mai jos o privire macroeconomică şi ipoteze de lucru - ce ar însemna reduceri de cheltuieli bugetare posibile, în cazul în care comisiile speciale de analiză ar identifica măsurile concrete de economisire în următorii 2-3 ani.

Noi ne referim aici la câteva date sintetice, care pot servi analiza macroeconomică - pentru a îndrepta atenţia spre sectoarele cu cheltuieli neproductive extraordinar de mari şi care au înregistrat o dinamică excesivă, cu mult peste ritmul de creştere economică şi peste posibilităţile reale ale României.

Cu titlu de exemplu, arătăm ce ar însemna - ca ecenomii de resurse - dacă analizele concrete ale comisiilor speciale ale ministerelor ar reuşi să stabilească reduceri de 10%, 20%, 30%. Fondurile eliberate - ar putea fi utilizate pentru finanţarea pensiilor şi a altor nevoi sociale. În acest sens, utilizăm cifrele din bugetul de stat pe anul 2007, aşa cum apar ele pe titulari:

Observăm că şi la organele alese prin vot există bugete de cheltuieli importante, la care s-ar putea opera anumite reduceri - după cum s-a recomandat mai înainte pentru ministere.

(va urma)