Autorităţile încurajează transportul alternativ, mai exact mersul pe bicicletă, dar fac acest lucru într-un mod haotic, rispind inutil banii publici. Piste prost plasate, biciclete făcute cadou fără niciun criteriu, zone întregi de oraş pe unde nu se poate circula pe două roţi, dar în care cetăţenii sunt invitaţi să facă acest lucru, cam aşa arată în linii mari tabloul pictat pe bani publici de edili.
Luna trecută Primăria Generală a Capitalei a acordat 5000 de vouchere cadou, fiecare în valoare de 500 de lei, destinate achiziţionării de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice şi dispozitive de tip Segway/Ninebot, pe baza principiului "primul venit, primul servit". S-a creat puţin haos, au existat numeroase reclamaţii, dar cert este că 2.500.000 de lei au fost cheltuiţi în acest scop, fără să fie foarte clar pe unde se vor plimba cu noile achiziţii cei 5000 de norocoşi. Puţin a lipsit, de fapt un singur vot, ca săptămâna trecută Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să aprobe suplimentarea de vouchere de 500 de lei cu încă 25.000 de unităţi, dar în ciuda acestui eşec, primarul general promite că anul viitor va fi reluată iniţiativa. Nimic însă despre amenajarea de piste pe unde aceste mijloace de transport non-poluante să poată fi folosite. Acesta nu este o excepţie, ci doar un episod dintr-un lung serial.
În 2008 au fost cheltuiţi 10 milioane de euro pentru construirea de piste de biciclete, marea majoritate pe trotuare. Amplasate defectuos, cu chioşcuri de ziare sau staţii RATB în mijlocul lor, 90% dintre piste au fost desfiinţate în 2012 de către Poliţia Rutieră, pentru că nu respectau prevederile Codului Rutier şi puneau în pericol siguranţa pietonilor şi a bicicliştilor. În acelaşi an au expirat şi contractele de întreţinere aşa că praful s-a ales de investiţie. Problemele legate de fostele piste nu s-au oprit aici. În 2013 nu mai puţin de opt organizaţii neguvernamentale au transmis Comisarului European pentru Mediu, Janez Potoènik, o scrisoare deschisă despre modul în care Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a distorsionat informaţii în relatarea situaţiei din Bucureşti pe pagina oficială a Săptămânii Europene a Mobilităţii, eveniment dedicat oraşelor care înţeleg să se dezvolte în termenii unei infrastructuri sustenabile, în care au prioritate mersul pe jos, transportul public, mersul pe bicicletă şi în care se descurajează transportul cu autoturismul personal.
În 2014, un nou proiect a fost prezentat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Conform datelor din proiect, 97,7 de kilometri de piste noi pentru biciclete trebuiau construiţi, valoarea investiţiei era de 9,88 milioane de euro inclusiv TVA, iar durata de execuţie a proiectului, 18 luni. În cele din urmă pe Calea Victoriei a apărut o zonă generoasă rezervată bicicletelor, iar pe Bulevardul Uranus a fost realizată de asemenea o pistă, delimitată, pentru amatorii de mers pe două roţi. Zonă destinată amatorilor de transport ecologic a stârnit numeroase controverse, nemulţumiţi fiind şi bicicliştii, deoarece traseul conţine destul de multe "capcane", dar şi şoferii.
În ciuda acestor cheltuieli, mersul pe bicicletă în Capitală este considerat în continuare o aventură care îţi poate pune viaţa în pericol şi nimeni nu are în acest moment un plan amplu şi o viziune de ansamblu pentru rezolvarea situaţiei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.09.2017, 06:56)
Verifica cineva dacă beneficiarii voucherelor nu vând bicicletele imediat după cumpărare? Programul este o mare prostie.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.09.2017, 10:33)
E mult pana romanul va recurge la transportul cu bicicleta!
Bicicleta cere putina atentie, un minim loc de parcare, intretinere ...
Romanul e comod, nu vrea independenta in miscare, mai multa libertate ...
Bicicleta va avea mai mult succes daca romanii vor vedea personalitati ale vietii publice folosind bicicleta in deplasari urbane!
Exemplul presedintelui Johannis e total insuficient ...
Consilierii municipali si primarul general folosesc bicicleta?
Ar trebui sa mearga cu bicleta mai mult, eventual sa vinala primarie pe bicicleta, astfel vor da un bun exemplu si atunci vor ajunge sa faca si investitii eficiente in infrastructura!
Autorul articolului are bicicleta cu care vine la servici?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.09.2017, 12:31)
Da!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.09.2017, 20:18)
Mi se pare stupidă propunerea ca un șef (de stat, de primărie, etc) să meargă cu bicicleta pentru a demonstra românilor calea de urmat. Este exemplul clasic, de manual, de demagogie. Iar Johannis este un papagal, nu mersul lui pe bicicletă de trei ori pe an schimbă ceva.
Ca unul care fac peste 3000 km/an cu bicicleta și zilnic 14 km la serviciu, problemele nu stau în piste de bicicletă. Am parcurs Bucureștiul din Sud în Nord și din Vest în Est. Un biciclist își poate face un traseu pentru a ajunge din punctul A în B folosind cât mai puțin carosabilul și oricum nu cel des circulat. Pentru siguranță, se pot găsi rute în care trotuarul este suficient de lat pentru a permite deplasarea, dând evident prioritate de deplasare pietonilor. Ce contează cel mai mult este angajatorul, cel care trebuie să amenajeze un vestiar specific pentru spălat și schimbat hainele. Pentru cine merge mai puțin de 15 minute, acest lucru ar putea fi mai puțin important. Dar de la 3 km în sus, consumul energetic crește iar transpirația începe să apară.
Distanța mea de 7 km se parcurge în 25 de minute de pedalat energic dar stopat de semafoarele pentru pietoni, 20 de minute de pedalat pe șosea (5 minute nu merită riscul de a fi călcat de mașini), 37 de minute de pedalat de promenadă, între 25 și 35 de minute cu mașina, depinde de trafic, poate și mai mult, dar vreme uscată, nu trafic blocat din cauze meteo, între 40 și 55 de minute cu diferite variante RATB.