Banii depuşi la CEC pentru o Dacie pun PNL-ul la colţ

• Privatizarea CEC poate fi pusă în pericol de creanţele nerecuperate ale foştilor deponenţi

• PNL a ieşit oaia neagră din controversa legată de achiziţionarea unei Dacii înainte de 1990

După 17 ani de la revoluţia din 1989, cei care şi-au depus banii la CEC pentru achiziţionarea unei Dacii îşi cer banii înapoi la valoarea actualizată a depozitelor. Păgubiţii par să fie susţinuţi de toate partidele parlamentare, mai puţin PNL. Însă, singura deosebire faţă de guvernările trecute, cînd păgubiţii au solicitat şi atunci despăgubirea, este că acum, cei care le respingeau cererea în trecut, sunt principalii ei susţinători. Că aşa e în politică.

• "Dacia" - visul frumos a mii de oameni

37.000 de oameni aşteaptă încă banii depuşi pentru o maşină, iar pentru asta au înaintat 400 de procese împotriva statului român şi CEC-ului. Ei acuză statul că ar fi încasat dreptul de proprietate asupra unui bun achitat anticipat, iar depozitul în bani nu a mai fost actualizat, în timp ce banii lor au fost integraţi în economie.

"Noi nu am avut un depozit obişnuit, pentru că aceste cecuri nu erau instrumente de economisire, din moment ce aveau o dobîndă de 1,8%, ci prezentau elementele unui contract", a spus Mihai Cucu, preşedintele Asociaţiei Păgubiţilor de Autoturisme din Româ-nia (APAR). Domnia sa a răs-puns în acest mod guvernanţilor care susţin că deponenţii îşi puteau scoate banii oricînd după 1990, iar acum nu doresc decît să se îmbogăţească fără temei.

În momentul de faţă există două proiecte de lege care sus-ţin cauza deponenţilor. Unul datează din 2003 şi aparţine senatorului UDMR Gyorgy Frunda, iar celălalt este al grupului parlamentar Conservator şi a fost depus la începutul lunii aprilie. Ceea ce îi nemulţumeşte pe păgubiţi este că avizul pentru discutarea aces-tui proiect în procedură de urgenţă nu a fost aprobat şi nici măcar discutarea lui în procedură normală. Mai mult, proiectul de lege privind despăgubirile a primit aviz negativ din partea Guvernului şi din partea Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Senat.

Variantele pentru despăgubirea deponenţilor CEC sînt acţiuni la Fondul Proprietatea, bani acordaţi din bugetul statului sau din privatizarea CEC sau titluri de stat.

Nicolae Popa, vicelider al grupului parlamentar al PC, a spus că "pentru proiectul nos-tru de lege avem susţinerea UDMR şi a opoziţiei, însă îmi este teamă că prin Ordonanţa de Urgenţă de continuare a privatizării CEC, guvernanţii vor cheltui banii, iar aceşti oameni vor lua ţeapă". Domnia sa este de părere că şi păgubiţii vechiului regim trebuie să beneficieze de retrocedări "nu numai Regele Mihai, prinţii şi conţii cu sînge albastru care vin din afara ţării ca nişte corbi şi în faţa cărora guvernanţii nu spun nimic".

Sumele reactualizate pe care le cer protestatarii reprezintă 20% din viitoarea privatizare a CEC, adică aproximativ 200 milioane euro. Nicolae Popa consideră că "aceste sume sînt extrabugetare (n.n. obţinute din privatizare) şi sînt folosite pentru achitarea unor datorii interne sau externe", adăugînd că "PSD şi PRM sprijină sigur acest proiect". Despre PD, Mihai Cucu a declarat că "ne-am întîlnit acum cîteva săptămîni cu domnul Boc care s-a declarat în favoarea rezolvării acestei probleme".

O altă problemă la fel de serioasă este că, din pricina proceselor pe rol şi a creanţelor care trebuie restituite foştilor deponenţi, privatizarea CEC poate fi întîrziată, potrivit sus-ţinătorilor proiectului de lege.

• PNL nu crede în lacrimile păgubiţilor

Dan Radu Ruşanu, deputat PNL în Comisia Buget, Finanţe, Bănci, ne-a spus că "orice partid care este acum în opoziţie va susţine acest proiect populist", adăugînd că "banii puteau fi retraşi în 1990-1991, aşa cum au făcut mulţi din cei care aveau depozite". Domnia sa consideră că, "aşa cum toată lumea a suportat procesul inflaţionist, ei de ce să nu îl suporte?", negînd caracterul extrabugetar al sumelor provenite din privatizarea CEC şi spunînd că aceşti bani vor intra în învăţămînt, educaţie şi sănătate.

Pe de altă parte, Varujan Vosganian, senator PNL şi preşedinte al Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din senat consideră că "din moment ce UDMR şi PC sunt în Guvern şi miniştrii lor au dat aviz negativ, înseamnă că ei ca atitudine de guvernare sînt împotriva proiectului". Senatorul liberal ne-a mai spus că "dacă din 520.000 de deponenţi, 483.0000 şi-au retras banii, iar cei rămaşi sînt 7%, atunci din punct de vedere juridic şi economic retrocedarea este incorectă".