BCE estimează că scumpirea petrolului va reduce creşterea economică potenţială a zonei euro cu doar 0,8%

O majorare permanentă a preţului petrolului ar urma să reducă creşterea economică potenţială a zonei euro cu mai puţin de 1% pe parcursul următorilor patru ani, o lovitură modestă care ar putea fi diminuată şi mai mult graţie tranziţiei verzi, a anunţat astăzi Banca Centrală Europeană, transmite Agerpres.

Teoria economică sugerează că un preţ permanent mai mare al petrolului reduce productivitatea şi capacitatea economiei de a creşte, creând astfel condiţiile pentru o inflaţie mai ridicată. Însă studiile empirice cu privire la şocurile petroliere din anii 1970 arată că, în timp, economiile se pot adapta, de exemplu prin reducerea dependenţei lor faţă de combustibilii fosili.

Utilizând propriul său model de prognoză, ECB a calculat că o majorare de 1% a preţului petrolului ar reduce potenţialul de creştere economică al zonei euro cu aproximativ 0,02% pe termen mediu. Plecând de la ipoteza unei creşteri cu 40% a preţului petrolului în următorii patru ani, comparativ cu perioada 2017-2020, BCE a ajuns la concluzia că potenţialul de creştere economică al zonei euro va fi mai mic cu doar 0,8% în perioada menţionată.

"Asta ar însemna un şoc oarecum limitat, care ar trebui văzut în contextul creşterii cumulative a potenţialului de producţie, care este estimat de Comisia Europeană să rămână la nivelul de 5,2% pe parcursul următorilor patru ani", susţin economiştii BCE Julien Le Roux, Bela Szrfi şi Marco Weiler într-un articol publicat astăzi.

Economiile din zona euro au continuat să crească, în pofida persistenţei efectelor negative venite din partea pandemiei şi a consecinţelor invaziei ruseşti în Ucraina, care a urcat preţurile la energie pe continent.

În pofida înmulţirii incertitudinilor, pentru moment, actuala majorare a preţului petrolului este mai mică decât cea înregistrată cu prilejul şocurilor din 1973 şi 1974, şi de asemenea de o magnitudine mai mică decât cea înregistrată între 2003-2008, susţin economiştii BCE.

Impactul redus al unor astfel de şocuri energetice ar putea avea legătură cu piaţa muncii mai flexibilă, îmbunătăţirea politicii monetare şi a faptului că economiile au reuşit să îşi reducă intensitatea energiei primare comparativ cu situaţia din trecut.