Biden sau Trump?

Deşi au mai rămas opt zile până la alegerile generale americane din 3 noiembrie, viitorul Americii este în ceaţă. Dacă este o certitudine că Joe Biden va câştiga votul popular, probabil cu un scor mai mare decât cel obţinut de Hillary Clinton acum patru ani (65.853.514 de voturi contra 62.984.828 de voturi, adică un plus de 2.868.686 de voturi), rămâne încă neclară situaţia votului electoral.

Iar preşedintele Statelor Unite nu va fi ales pe 3 noiembrie, ci abia pe 14 decembrie 2020, când se va întruni Colegiul Marilor Electori care este prevăzut de Constituţie ca fiind organul ce alege preşedintele Americii.

Data în care se întâmplă acest lucru este stabilită printr-o lege din 1948 (Titlul al treilea din Codul Statelor Unite, aliniatul 7 - 3 U.S.C. §7) pentru prima zi de luni de după a doua zi de miercuri din luna decembrie a anilor în care au loc alegeri prezidenţiale, iar anul acesta această dată este 14 decembrie.

Delegaţii în colegiilor electorale se întâlnesc separat în fiecare stat şi în Districtul Columbia şi votează preşedintele pe baza unui vot imperativ. Acest vot trebuie să fie acordat candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte care au câştigat votul popular. În 48 din cele 50 de state ale federaţiei americane lista câştigătoare primeşte toţi marii electori.

Aceştia au fost deja desemnaţi în alegerile primare care s-au desfăşurat în funcţie de stat, între lunile februarie şi iunie ale anului electoral.

Doar că există şi şi numiţii "faithless electors" care refuză să voteze în funcţie de votul popular, ci votează după propria lor conştiinţă. De aceea, mai ales în anii esenţiali rolul marilor electori a fost larg dezbătut. Unii observatori susţin că marii electori sunt absolut liberi să voteze după propria lor conştiinţă, în timp ce alţii susţin că aceştia trebuie să voteze pentru candidaţii pentru susţinerea cărora au fost aleşi chiar dacă constituţia americană nu prevede expres acest lucru. De-a lungul timpului "faithless electors" au votat împotriva candidaţilor partidului lor, deşi nu au influenţat niciodată rezultatul alegerilor prezidenţiale. În treizeci şi trei de state şi districtul Columbia există reglementări care impun marilor electori cum să voteze, iar pe 6 iulie 2020 Hotărârea Curţii Supreme a Statelor Unite a decis, în cazul Chiafolo contra statului Washington că măsurile statului pentru interzicerea sau penalizarea "faithless electors" sunt constituţionale. Este însă puţin probabil, dar nu absolut imposibil, ca anul acesta marii electori să fie arbitrii absoluţi ai alegerii preşedintelui.

În acest moment, după ultima dezbatere dintre cei doi candidaţi care a avut loc la Nashville, Tennessee în seara zilei de 22 octombrie, sondajele îi acordă lui Joe Biden aproximativ 290 de mari electori, în condiţiile în care minimum necesar pentru a fi desemnat preşedinte este de 270 de mari electori. Dar jocurile nu sunt făcute, chiar dacă Biden are în acest moment cu cel puţin 5% mai mare intenţia de vot decât o avea Hillary Clinton în aceeaşi moment acum patru ani. Iar diferenţa este dată şi de faptul că, acum, Trump nu mai este un challenger, ci este preşedinte în funcţie, fiind judecat după modul în care a guvernat în ultimii patru ani. Iar criza Covid-19 pare să-l strivească. În orice caz, conform unui sondaj de opinie publicat de Politco şi realizat de Morning Consult vineri, 23 octombrie, Joe Biden l-a depăşit-o pe preşedintele Donald Trump în dezbaterea prezidenţială finală de joi: 54% dintre observatorii dezbaterii credeau că Biden a câştigat duelul faţă de 39% care îl vedeau pe Trump învingător. Mai mult, o serie de cifre, cum ar fi cea a numărului celor care au votat deja poştal sau cu anticipaţie, care au depăşit 50 de milioane (ceea ce pare să indice un probabil succes de prezenţă la urne care nu a mai fot atins în procente din 1908, iar în cifre absolute niciodată), precum şi faptul că 90% din votanţi declară că aveau deja intenţia de vot formată încă înaintea dezbaterii de joi de la Universitatea Belmont din Nashville, par să precizeze o victorie a lui Biden.

Dar votul se va regla în celebrele Swing State, situaţia este pentru moment favorabilă lui Biden din opt state (Florida, Pennsylvania, Ohio, Michigan, Carolina de Nord, Arizona, Wisconsin, Iowa), acesta conducând în şase. Spre exemplu, în Florida (care dispune de 29 de mari electori), stat care l-a făcut preşedinte pe George Bush în 2000 deşi avea cu o jumătate de milion de voturi mai puţin la nivel naţional decât Al Gore, Biden conduce cu 4% (50 contra 46%), iar în Pennsylvania (care are 20 de mari electori) avansul ar fi chiar de 5%. Trump conduce doar în Ohio (cu 18 mari electori, unde avantajul fiind de 1,7%, 48,4 % la 46,6%) şi în Iowa, doar cu 0,1% (cu 6 mari electori 47,1 la 47%). Şi dacă nu va putea surmonta acest dezavantaj, îşi va recunoaşte Donald Trump eşecul în alegeri? Dacă victoria democraţiilor va fi categorică şi la preşedinţie şi la Congres, atunci marja de manevră a lui Trump va fi foarte mică. Altfel, America va fi din nou pe marginea prăpastiei.