BILANŢ CSM: Legile justiţiei - nerevizuite, lipsă acută de personal în sistemul judiciar

Preşedintele Klaus Iohannis doreşte revizuirea rapidă a legilor justiţiei, în condiţiile în care problema stringentă cu care se confruntă sistemul judiciar din ţara noastră este reprezentată de lipsa acută a resurselor umane, este ideea principală ce a reieşit, ieri, după şedinţa în care conducerea din acest an a Consiliului Superior al Magistraturii a prezentat bilanţul activităţii pentru 2021.

"Aşteptările românilor de a avea un sistem de justiţie modern, independent şi funcţional sunt la fel de actuale şi legitime. Pandemia şi schimbările din mediul politic autohton au frânat reformele demarate în anii trecuţi, însă acestea nu mai pot întârzia. România are nevoie de un cadru legislativ stabil şi coerent. Procesul de revizuire a legilor justiţiei trebuie să fie finalizat, iar anomalii precum cele generate de Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie trebuie înlăturate. Fac un apel să folosiţi întreaga dumneavoastră experienţă pentru ca România să facă paşi în această direcţie. CSM este un vector esenţial de reformare a sistemului judiciar. Îmi doresc ca discuţiile despre reforma sistemului judiciar să fie mai puţin politizate de partide, pentru că accentul să fie pus pe substanţa propunerilor şi nu pe câştigul de imagine. Dezbaterile trebuie purtate cu obiectivitate şi profesionalism, orientate către nevoile reale din sistemul judiciar şi către un dialog consecvent şi constructiv. (...) O justiţie independentă reprezintă o adevărată forţă de modernizare a statului, de limitare a abuzurilor şi crează cetăţenilor sentimentul de apartenenţă la o comunitate de valori şi certitudinea că drepturile şi libertăţile le sunt garantate şi respectate în litera şi spiritul legii", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

În deschiderea şedinţei, judecătorul Bogdan Mateescu, preşedintele CSM, a precizat însă că anul acesta nu a primit din partea guvernului un pachet legislativ privind legile justiţiei care să aibă toate avizele necesare prevăzute de actele normative în vigoare.

"Am fost întrebat de experţii europeni care ne monitorizează pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare de ce CSM nu a emis un aviz asupra legilor justiţiei. Anul acesta am primit un draft care conţinea acest titlu şi care a fost restituit, în urma analizei proprii, ministrului justiţiei. Experienţa din perioada anilor 2017-2019 nu ar trebui repetată. Rolul CSM nu este pur formal, pentru că el se exercită după consultarea amplă a întregului sistem judiciar. În acea perioadă CSM a fost pus în situaţia de a aviza propuneri de lege în formă incipientă, extrem de puţin consistentă, iar forma finală a legii a fost mai amplă, mai consistentă fara ca sistemul judiciar şi CSM să îşi exprime punctele de vedere în deplină cunoştinţă de cauză. Acum vrem să ne asigurăm că forma transmisă la avizare reprezintă o asumare din partea unui guvern cu toate avizele necesare, prevăzute de lege. Până acum nu am primit un astfel de proiect", a declarat Bogdan Mateescu, preşedintele CSM.

Magistratul a precizat că în acest an CSM a acordat o atenţie deosebită menţinerii statutului judecătorilor şi procurorilor în egală măsură cu responsabilizarea acestora şi conştientizarea responsabilităţii enorme aflate pe umerii fiecăruia dintre ei. Preşedintele CSM a mai spus că activitatea Consiliului a fost influenţată de pandemie, dar că instituţia a asigurat rolul său de garant al independenţei justiţiei şi că a lucrat pentru realizarea unui cadru legislativ primar şi secundar privind cariera judecătorilor şi procurorilor, promovarea şi evaluara acestora, apărarea reputaţiei magistraţilor.

Problema principală cu care s-a confruntat sistemul judiciar din România în ultimii doi ani este lipsa resursei umane, a afirmat preşedintele CSM.

"Am reuşit, în sfârşit, în acest an să declanşăm concursurile de admitere în sistemul judiciar. Orice entitate publică trebuie să funcţioneze pe aflux continuu de personal. Sistemul judiciar a trecut prin doi ani grei, în care am fost lipsiţi de aportul resursei umane noi, în condiţiile în care, urmare a unor declaraţii iresponsabile sau nefericite, plecările din sistem au continuat să crească şi volumul de dosare a continuat să rămână în evoluţie pozitivă. Nu se poate înfăptui justiţie de calitate fără resursa umană pregătită, integră, echilibrată şi lipsită de orice presiune. (...) A fost o catastrofă din perspectiva resurselor umane această lipsă şi sperăm să nu se mai repete deoarece consecinţele au fost nefaste şi vor fi nefaste pe termen mediu şi lung. (...) De aceea, întreaga activitate pe care am depus-o în acest an a fost in ideea de reconstrucţie. Dar reconstrucţia sistemului judiciar nu se poate face doar la nivelul legislaţiei secundare, ci printr-un demers legislativ amplu şi consistent şi poate chiar printr-un demers de natură constituţională care să lămurească anumite aspecte", a declarat Bogdan Mateescu.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, ieri, cu 13 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 voturi nule, raportul de activitate al CSM pentru anul 2021.

Tot ieri, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat, cu 5 voturi pentru şi un vot nul, în calitate de candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM pentru anul viitor, mandat ce ar urma să înceapă la 1 ianuarie, pe magistratul Nicolae-Andrei Solomon, membru al instituţiei respective. De origine din Vaslui, procurorul Nicolae-Andrei Solomon este în magistratură din anul 2008, când a fost angajat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia, şi are 37 de ani.

Pentru funcţia de preşedinte al CSM pentru anul 2022 şi-au anunţat candidatura încă din luna noiembrie judecătoarele Andrea-Annamaria Chiş şi Gabriela Baltag. Una dintre ele ar urma să îl înlocuiască de la 1 ianuarie 2022 pe actualul preşedinte al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004, CSM este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.