BNR: "«Taxa pe lăcomie» afectează eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare"

Conduita politicii noastre fiscale şi a celei de venituri, care vizează inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul în curs şi măsurile fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019 se află printre principalii factori ce sporesc substanţial incertitudinile şi riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu, arată minuta ultimei şedinţe a Consiliului de Administraţie al BNR.

Aceasta subliniază: "S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluă­ri cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra pers­pectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenţionat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt şi mediu asupra activităţii economice, dar şi asupra potenţialului de creştere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal şi structurii cheltuielilor bugetare, cât şi prin afectarea comportamentului investiţional şi al celui de consum.

S-a acordat atenţie taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici şi posibile implicaţii asupra politicii monetare şi a procesului de creditare, precum şi asupra stabilităţii financiare şi macrostabilităţii în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ţine inflaţia sub control, care s-au dovedit a fi esenţiale pentru readucerea ratei anuale a inflaţiei în intervalul ţintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potenţate de cele ale iniţiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea şi transmisia monetară, dar şi stabilitatea băncilor, precum şi costurile de finanţare externă ale economiei".

Totodată, BNR apreciază că incertitudini în creştere provin şi din mediul extern, în contextul încetinirii creşterii economiei zonei euro şi a celei globale şi al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial şi de procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, precum şi de tendinţa de înăsprire a condiţiilor financiare şi de volatilitatea pieţei financiare internaţională. Conform documentului citat, s-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari şi la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Conducerea BNR estimează că dezvoltarea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul al patrulea din 2018 şi în uşoară accelerare în primul trimestru al acestui an, preconizează BNR.

De asemenea, rata anuală a inflaţiei va continua, probabil, să scadă şi apoi să se menţină pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9%, în decembrie 2019. Minuta citată arată: "S-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influenţele dezinflaţioniste relativ mai pronunţate aşteptate să provină şi în acest interval din evoluţia preţurilor volatile. Aces­tea vor fi, însă, probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la ţigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaţionist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp. În opinia unor membri ai Consiliului, acţiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaţionistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste aşteptări a preţurilor unor produse alimentare sau a preţurilor unor servicii şi utilităţi, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale şi bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând, prin urmare, relevant din perspectiva implicaţiilor asupra anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu".

Minuta şedinţei CA al BNR subliniază: "Analizând evoluţia recentă a dinamicii preţurilor, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au remarcat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului al IV-lea din 2018, coborând, în octombrie, la 4,25%, de la 5,03% în septembrie, iar în noiembrie la 3,43% - nivel inferior celui prognozat şi situat în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Aşa cum s-a anticipat, ampla corecţie descendentă a fost în principal rezultanta efectelor de bază dezinflaţioniste ce au marcat puternic în acest interval dinamica preţurilor volatile şi cea a preţurilor administrate şi, într-o măsură mai mică, variaţia preţurilor produselor din tutun. Influenţe suplimentare au venit din scăderile consemnate în noiembrie pe segmentul combustibililor şi pe cel al legumelor şi fructelor".

Evoluţia de ansamblu a inflaţiei de bază şi cea a unor subcomponente continuă să indice presiuni inflaţioniste pe partea cererii, corespunzător evoluţiei poziţiei ciclice a economiei şi, în pofida avansului diminuat al cumpărărilor de mărfuri şi servicii din trimestrul III, de natură să afecteze politica de preţuri a comercianţilor. Dinamica anuală a costurilor unitare cu forţa de muncă din economie s-a menţinut pe palierul de două cifre în trimestrul al III-lea, încetinind, totuşi, faţă de intervalul anterior, iar PIB a rămas aproape neschimbat, în timp ce aşteptările inflaţioniste pe termen scurt s-au repoziţionat la cote relativ mai ridicate, conform BNR. Membrii Consiliului au remarcat că, pe piaţa muncii, tensiunile au continuat să crească în cel de-al treila trimestru, atingând maxime ale perioadei post-criză, în condiţiile accentuării uşoare a declinului ratei şomajului BIM, până la un nou minim istoric de 3,9%. Efectivul salariaţilor din economie a atins noi vârfuri, inclusiv în luna octombrie, în principal pe seama evoluţiilor din sectorul privat, mai arată minuta şedinţei CA al BNR.

Referindu-se la condiţiile monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au restrâns gradual ecartul faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din anul 2018, în principal pe fondul modificării condiţiilor lichidităţii, al dinamicii inflaţiei şi al probabilei ajustări a aşteptărilor băncilor privind perspectiva unor parametri ai politicii monetare. S-a apreciat că acest ecart a rămas, totuşi, substanţial, la fel ca diferenţialul ratelor dobânzilor, care a continuat să susţină atractivitatea plasamentelor în sectorul financiar intern, reflectată şi de relativa stabilitate dovedită de cursul de schimb leu/euro până spre finalul anului 2018, chiar şi în condiţiile adâncirii deficitului de cont curent. S-au evocat însă riscurile sporite decurgând, în acest context, dintr-o eventuală schimbare bruscă a sentimentului pieţei financiare internaţionale sau a percepţiei asupra riscului asociat economiei/pieţei financiare locale.