BNR a ratat ţinta de inflaţie (dar şi prognozele)

Banca Naţională a Româ­niei (BNR) a ratat, anul trecut, atât ţinta de inflaţie, cât şi prognozele făcute pe marginea preţurilor de consum. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, ieri, o rată anuală de inflaţie pentru anul trecut de 4%.

În opinia lui Adrian Codiraşu, preşedintele CFA, nivelul inflaţiei va continua pe un trend descendent: "Din ultimul sondaj a rezultat că, în acest an, inflaţia va ajunge la circa 3,5-4%. Printre riscuri se numără şi preţul petrolului, având în vedere inclusiv tensiunile din Orient, dar şi deprecierea leului, de 2-4% pe an, care este compatibilă cu o inflaţie cuprinsă între 3,5% şi 4%".

Adrian Codirlaşu a evidenţiat că, timp de trei ani, am avut o politică fis­cală "extrem de pro-ciclică", timp în care au crescut deficitele - atât cel de cont curent, cât şi cel bugetar. Specialis­tul ne-a mai spus: "Aceşti bani s-au dus în consum. Ducându-se în consum, a crescut cererea şi, deci, a crescut inflaţia. Aceasta este o consecinţă a politicii pro-ciclice. Economia locală nu a putut face faţă excesului de cerere, acesta reglându-se prin consum, prin creştere de preţuri şi prin deficit comercial, care este la niveluri record".

Ţara noastră are cea mai mare rată a inflaţiei din UE, cel mai mare deficit bugetar şi cel mai mare deficit de cont curent, iar toate acestea "se datorează" măsurilor fiscale pro-ciclice, ne-a mai precizat domnul Codirlaşu, apreciind că, pentru îndreptarea situaţiei, în primul rând Guvernul ar trebui să ia unele măsuri fiscale.

"Probabil că politica va rămâne pro-ciclică, întrucât va fi greu să trecem la una anti-ciclică. Ar trebui luate măsuri fiscale de reducere a deficitului. Scăderea dobânzii, deşi ar conduce la reducerea inflaţiei, ar duce şi la încetinirea economiei şi ar creşte diferenţialul leului faţă de euro. Acesta este ris­cul adoptării de măsuri monetare şi, în consecinţă, cel mai bine ar fi să luăm măsuri fiscale", consideră domnia sa.

În opinia economistului Ionuţ Dumitru, fost şef al Consiliului Fiscal, o rată a inflaţiei de 4% în 2019 nu reprezintă o surpriză: "Ne aşteptam să avem o presiune în plus pe preţurile alimentelor, în decembrie, în special în ceea ce priveşte preţul cărnii, pe fondul pes­tei porcine. Probabil că preţul cărnii de porc va continua să crescă". Ionuţ Dumitru ne-a spus că analiştii se aşteaptă la o inflaţie uşor mai mică anul acesta faţă de cea din 2019, în condiţiile în care au fost reduse accizele, de la 1 ianuarie. În acelaşi timp, însă, rămân şi multe incertitudini, în general legate de preţurile administrate şi de cursul de schimb. Potrivit lui Ionuţ Dumitru, specialiştii estimează o inflaţie în jur de 3%-3,5%, la sfârşitul anului.

Economistul ne-a mai explicat: "Din perspectiva politicii monetare nu ne aşteptăm la nicio modificare, ci la o menţinere a dobânzii de politică monetară la nivelul actual, de 2,5%. Nu credem că BNR va creşte dobânda, dar nici că o va scădea. În condiţiile în care avem încă inflaţie destul de înaltă şi dezechilibre destul de mari în economie, teoretic am putea spune că avem nevoie de o creştere de dobândă. În acelaşi timp, dat fiind contextul internaţional în care dobânzile sunt mai degrabă în scădere în pieţele mature, probabil că BNR nu va putea creşte dobânda şi nu va putea nici să o scadă, având în vedere dezechilibrele din economie. În consecinţă, politica va fi de păstrare a nivelului dobânzii".

Cea mai mare creştere a preţurilor a fost înregistrată la mărfurile alimentare, respectiv 5,08%, în decembrie faţă de noiembrie, preţurile cele mai ridicate fiind consemnate la cartofi (23,61%), fructe proaspete (18,41%), făină (5,19%). În ultima lună a anului trecut comparativ cu cea anterioară, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,31%, iar serviciile cu 4,16%.

Cifrele INS arată că rata medie a preţurilor de consum, anul trecut faţă de 2018, calculată pe baza IPC, a fost de 3,8% şi cea determinată pe baza IAPC - de 3,9%.

Rata medie lunară a inflaţiei înregis­trată anul trecut faţă de 2018 la mărfurile alimentare a fost de 4,69%, aceasta urcând până la 3,24% în cazul mărfurilor nealimentare şi la 3,87% la servicii.

În luna noiembrie, Banca Naţională a României a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului trecut, estimând o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor. În august 2019, banca centrală prognoza o inflaţie de 4,2% pentru întreg anul trecut şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu anunţa, atunci, că rata anuală a inflaţiei este anticipată să se plaseze în afara intervalului ţintei de 2,5%, cu o marjă de +/-1%, la finele anului 2019, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului trecut. Ulterior, va reintra şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din 2019. Aceasta va rămâne marcată de persis­tenţa presiunilor inflaţioniste interne de la nivelul inflaţiei de bază, conform şefului BNR.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut, în luna decembrie 2019, până la 1,3%, de la un nivel de 1% înregis­trat în noiembrie anul trecut, conform estimărilor Eurostat.

Creşterea inflaţiei din zona euro, în luna decembrie, se explică în principal prin majorarea preţurilor alimentelor, băuturilor alcoolice şi ţigărilor, care au înregistrat un avans de 2%. Urmează preţurile serviciilor, cu un avans de 1,8%.

Datele Eurostat mai arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a stagnat în decembrie la 1,3%, la fel ca în noiembrie.