BNR a redus prognoza de inflaţie

Banca Naţională a României (BNR) a redus prognoza de inflaţie pentru finele anului curent la 3%, de la 3,1%, cât estima anterior, potrivit guvernatorului instituţiei, Mugur Isărescu.

Domnia sa a declarat ieri, într-o conferinţă de presă: "Cererea a rămas robustă, pe fondul creşterilor salariale, dar şi al creditării, însă o parte din consum a alimentat deficitul balanţei comerciale. Creşte şi creditarea pe zona de consum, bancherii văd creşteri salariale şi acordă mai uşor împrumuturi. Am constatat şi creşterea investiţiilor, în special în sectorul construcţiilor. Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să reintre în interiorul intervalului din jurul ţintei începând cu trimestrul întâi din 2020 (2,8%), pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din anul 2019. Ulterior se va plasa pe o traiectorie ascendentă, imprimată de presiunile de la nivelul inflaţiei de bază, dar va rămâne în interiorul intervalului ţintă".

Pentru finele anului următor, banca centrală anticipează o inflaţie de 3,2%.

Mugur Isărescu a atras atenţia asupra unor posibile cauze de abatere a inflaţiei, respectiv de scădere a acesteia, şi anume: evoluţiile de pe plan extern, precum Brexitul, răspândirea epidemiei de coronavirus, dinamica economiei zonei euro, posibila escaladare a conflictelor comerciale, politicile monetare ale BCE şi Fed, dar şi măsurile fiscale de pe plan intern în contextul unui an electoral şi eventualitatea declanşării procedurii de deficit excesiv. În schimb, liberalizarea pieţelor de energie şi gaze naturale ar putea duce la o inflaţie mai mare decât cea prognozată, la fel problemele de pe piaţa muncii, respectiv insuficienţa şi necorelarea ofertei cu cererea.

• "Repatrierea rezervei de aur ar costa de 10-20 de ori mai mult decât depozitarea sa"

Repatrierea rezervelor de aur ale României ar costa de 10-20 de ori mai mult decât comisionul plătit Băncii Angliei pentru depozitarea lor acolo, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând: "Vom respecta legea, aşa cum a votat Parlamentul. Dar ne-am trimis punctul de vedere, şi la Guvern, şi la Parlament, şi am arătat adevăratele costuri ale repatrierii, pentru că în public s-au făcut multe afirmaţii şi s-au vânturat multe lucruri neadevărate. Şi despre costuri, şi despre aurul de la Londra, despre ce fac alte ţări. Spunem încă o dată: nu am făcut nimic altceva decât au făcut alte ţări. Iar dacă ele şi-au repatriat o parte din aurul din străinătate, de la Londra sau New York, au ajuns cam la proporţia pe care o avem noi: 50% în ţară, 50% în străinătate".

Potrivit guvernatorului, costurile transportului aurului sunt foarte mari, mai ales cele generate de asigurare: "Ne costă mai mult decât comisionul rezonabil pe care îl cere Banca Angliei, dacă ţinem aurul acolo. Ne costă de vreo 10-20 de ori mai mult. Şi eu cred că ai noştri colegi de la direcţia de specialitate au fost chiar timizi în a spune toate costurile. Sunt costuri de asigurare foarte mari pentru orice transport de metale preţioase. Ne costă foarte mult transportul din centrul Londrei la aeroportul Heathrow, dacă ar fi adus cu avionul".

Guvernatorul nu a oferit suma exactă în privinţa transportului aurului, dar a spus că aceasta depinde de anumite negocieri, iar Parlamentul va decide în final.

Amintim că Legea privind repatrierea aurului, iniţiată de fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae, a fost adoptată de Parlament în primăvara lui 2019. Proiectul prevede repatrierea a 91,5% din aurul care se află acum la Banca Angliei, adică peste 55 de tone de aur.

În prezent, România are rezerve de aur de aproape 104 tone.