BNR explică de ce respinge darea în plată pentru Prima Casă

Într-o scrisoare trimisă la data de 31.10.2018, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a dezvăluit motivele pentru care instituţia pe care o conduce se opune propunerii legislative de abrogare a aliniatului 4 al articolului 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Scrisoarea a fost publicată în acest weekend în presa online şi a fost fost adresată lui Viorel Arcaş, preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi lui Zamfir Daniel-Cătălin, preşedintelui Comisiei economice, industrii şi servicii, ambele ale Senatului.

Prim-viceguvernatorul îşi începe argumentaţia arătând că, în mod normal, beneficiarii unui program precum Prima Casă au condiţii mai avantajoase de creditare, devenind o categorie special protejată. Un exemplu care atestă acest lucru este faptul că beneficiarii programului Prima Casă au obligaţia de a achita un avans de numai 5%, comparativ cu avansul minim în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe, iar creditorii acceptă să ofere acest avantaj tocmi pentru că ei beneficiază, la rândul lor, de garanţia parţială a statului în caz de intrare a debitorului în stare de rambursare. Însă în cazul includerii creditelor acordate prin programul guvernamental Prima casă în sfera de aplicare a Legii nr.77/2016, survine, prin efectul legii, caracterul neoperaţional al garanţiei statului, atât obligaţia, cât şi garanţia fiind stinse de drept. Aşadar, proporţionalitatea între condiţiile de acordare avantajoase ale creditelor prin programul Prima casă şi asumarea riscurilor în cadrul unui parteneriat desfiinţat în timpul derulării contractului de credit dispare, asumarea riscului numai de către o parte (instituţia de credit) fără elementul de garantare asumat de către stat devenind injust. Pe cale de consecinţă, arată scrisoarea, în cazul adoptării propunerii legislative respective va exista situaţia în care banca se va afla, în cadrul unui program guvernamental fundamentat pe parteneriatul de împărţire proporţionalăa riscurilor, într-un caz de asumare a riscurilor în mod singular, identică asumării aferente unui credit acordat în afara respectivului program.

În concluzie, incertitudinile legate de modul de împărţire a pierderilor între instituţiile de credit şi stat ar conduce la stoparea programului şi implicit la defavorizarea unei categorii de persoane beneficiare, deci Banca Naţională a României nu susţine propunerea legislativă de abrogare a aliniatului 4 al articolului 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.