BNR: "România ar putea îndeplini şi ultimul criteriu de convergenţă în 2014"

Cele mai recente proiecţii privind evoluţia ratei inflaţiei în ţara noastră sugerează că este probabilă îndeplinirea criteriului de convergenţă privind acest indicator în cursul anului 2014, potrivit ultimului Raport Anual al Băncii Naţionale a României (BNR).

Documentul precizează că ţara noastră îndeplinea, la finele anului 2013, precum şi în mai 2014, trei dintre cele patru criterii de evaluare a convergenţei nominale, respectiv sustenabilitatea poziţiei fiscale, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

În privinţa sustenabilităţii poziţiei fisale, Tratatul de la Maastricht prevede ca deficitul bugetului consolidat să fie mai mic de 3% din PIB, iar datoria publică să reprezinte mai puţin de 60% din PIB.

Ţara noastră a avut, anul trecut, un deficit bugetar consolidat de 2,3% din PIB şi o datorie publică de 38,4% din PIB, arată Banca Centrală.

Cursul de schimb faţă de euro, trebuie, potrivit Criteriilor Maastricht, să aibă o fluctuaţie maximă de 15%, pe doi ani, iar leul a avut deviaţii cuprinse între - 6,9% şi + 0,5%, raportat la moneda europeană, în 2013, respectiv între - 4,5% şi +3%, în primele cinci luni ale acestui an, conform raportului anual al BNR.

Ratele dobânzilor pe termen lung trebuie să fie cu mai puţin de două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri ai Uniunii Europene, din perspectiva stabilităţii preţurilor, arată documentul citat, precizând că valoarea de referinţă pentru anul trecut a fost de 5,9%, iar pentru primele cinci luni ale acestui an, de 6,1%.

În ambele perioade, ţara noastră s-a situat sub aceste valori, rata dobânzii pe 2013 fiind de 5,4%, iar cea pentru ianuarie-mai, de 5,2%.

În ceea ce priveşte criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, similar anilor anteriori, la finele anului trecut se consemna un ecart pozitiv între rata medie anuală a inflaţiei (IAPC) în România şi valoarea de referinţă, notează Banca Centrală.

"Întrucât modul de calcul al ratei medii generează în mod inerent un anumit caracter inerţial, decelerarea pronunţată a ritmului de creştere a preţurilor de consum în România pe parcursul anului 2013 s-a reflectat cu o anumită întârziere la nivelul acestui indicator", susţine raportul, care adaugă: "Astfel, şocurile de ofertă multiple din semestrul II 2012 şi din prima parte a anului 2013 - majorarea tarifelor pentru energia electrică, recolta slabă obţinută în 2012, creşterea valorii în lei a accizelor - au continuat să afecteze nefavorabil traiectoria ratei medii anuale a IAPC în cea mai mare parte a anului 2013, nivelul atins în luna decembrie (3,2%) situându-se cu doar 0,2 puncte procentuale sub cel de la finele anului anterior. În condiţiile în care valoarea de referinţă a criteriului de la Maastricht corespunzător inflaţiei s-a diminuat în acelaşi interval de la 3,1% la 1,8%, într-un context european marcat de trenarea activităţii economice, ecartul s-a lărgit comparativ cu anul 2012, de la 0,3 la 1,4 puncte procentuale îngustându-se ulterior la 0,1 puncte procentuale (mai 2014)".

La această evoluţie favorabilă au contribuit factori fundamentali reprezentaţi de persistenţa deficitului de cerere agregată şi de tendinţa descrescătoare a anticipaţiilor privind inflaţia, explică autorii raportului.

Depăşirea limitei impuse prin Tratatul de la Maastricht pentru ponderea deficitului bugetului general consolidat în PIB a impus declanşarea în anul 2009 a procedurii privind deficitul excesiv, amintesc domniile lor.

Respectarea recomandărilor formulate de către Comisia Europeană şi a angajamentelor asumate în cadrul acordurilor de finanţare externă încheiate de ţara noastră cu instituţiile internaţionale, concretizate în măsuri de consolidare fiscală, a determinat ajustarea ponderii deficitului bugetului general consolidat în PIB până la 5,6% în anul 2011 şi ulterior la 3,0% în anul 2012, valoarea din urmă reprezentând reintrarea în limita impusă prin Tratatul de la Maastricht, mai arată oficialii BNR.

Ca urmare a acestor evoluţii, Consiliul UE a aprobat, în data de 21 iunie 2013, încetarea procedurii privind deficitul excesiv pentru România, mai amintesc aceştia.

"În ceea ce priveşte anul 2013, ponderea deficitului bugetului general consolidat în PIB este evaluată în reducere până la 2,3 la sută, limita impusă prin Tratatul de la Maastricht fiind astfel respectată. Cel de-al doilea indicator al sustenabilităţii finanţelor publice, reprezentat de ponderea datoriei publice în PIB, a consemnat o creştere în anul 2013, însă a rămas în continuare sub plafonul prevăzut de criteriul nominal, la un nivel evaluat a fi sustenabil", precizează reprezentanţii BNR.

• Rata dobânzii, diminuată de îmbunătăţirea gradului de risc asociat economiei naţionale

Reducerea gradului de risc asociat economiei autohtone a contribuit la diminuarea semnificativă a ecartului ratei dobânzii pe termen lung faţă de nivelul de referinţă, de la valoarea maximă de 3,7 puncte procentuale consemnată în anul 2009 la aproximativ 1,5 puncte procentuale în 2011 şi 2012, se afirmă în raportul anual al Băncii Centrale.

"Ulterior, ecartul a continuat să se reducă, până la eliminarea acestuia la sfârşitul anului 2013, pe fondul tendinţei descendente a ratelor dobânzilor pe termen lung pentru România (în paralel cu îmbunătăţirea percepţiei riscurilor asociate economiei româneşti), consemnându-se astfel îndeplinirea criteriului convergenţei ratelor dobânzilor pe termen lung", mai notează documentul.

Analiza convergenţei reale poate fi extinsă prin monitorizarea altor indicatori, asociaţi dinamicii şi finanţării deficitului de cont curent, evoluţiei costurilor unitare cu forţa de muncă şi situaţiei sistemului financiar-bancar. Pe fondul manifestării crizei financiare internaţionale şi al comprimării drastice a activităţii economice la nivel global, deficitul de cont curent s-a diminuat substanţial în anul 2009, arată raportul. Conform Programului de convergenţă 2014-2017, adoptarea euro de către ţara noastră este prevăzută pentru data de 1 ianuarie 2019.

"Pentru îndeplinirea acestui obiectiv - ambiţios, dar încă fezabil - este esenţială coagularea unui consens de substanţă la nivel politic, dar şi al întregii societăţi, cu privire la eforturile pe care le implică şi la principalele coordonate ale procesului (măsuri necesare, secvenţialitate, termene concrete de implementare)", susţine raportul BNR.

Derularea cu succes a procesului de adoptare a euro presupune nu numai îndeplinirea într-o manieră sustenabilă a criteriilor de convergenţă nominală, dar şi, ca premisă a acestei sustenabilităţi, progrese în sfera convergenţei reale, arată documentul.

"Doar astfel pot fi comprimate decalajele existente, pentru ca economia românească să poată face faţă rigorilor impuse de apartenenţa la zona euro, în condiţiile în care, după adoptarea monedei unice, ajustările se vor realiza prin nivelul de activitate reală, rata şomajului şi mixul dintre politica fiscală şi reformele structurale", potrivit oficialilor BNR.

Raportul Băncii Centrale concluzionează că perioada de cinci ani până la data-ţintă de adoptare a euro reprezintă un interval rezonabil pentru demonstrarea sustenabilităţii evoluţiilor, permiţând totodată o suficientă consolidare a progreselor înregistrate până în prezent, astfel încât durata participării ţării noastre la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism - ERM II) să se limiteze la cei doi ani obligatorii.

Participarea la ERM II, care este de minim doi ani, este o condiţie care trebuie îndeplinită de ţările care doresc să adopte euro.