Piaţa energiei electrice din UE se va schimba în 2023. Un proiect al Comisiei Europene, aflat în dezbatere în acest moment, vizează schimbarea modului de calcul al costului energiei electrice pentru a proteja consumatorii de volatilitatea pieţei pe termen scurt, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, de asemenea, UE vrea să accelereze instalarea de noi unităţi de producţie de "energie verde" pentru a-şi atinge obiectivul de zero emisii nete până în 2030. În ciuda situaţiei globale dificile, în 2022, capacitatea de energie regenerabilă a crescut la nivel mondial, dar Europa este încă în urma Asiei.
La sfârşitul anului 2022, capacitatea globală de producţie de energie regenerabilă se ridica la 3372 GW. Energia hidroelectrică regenerabilă a reprezentat cea mai mare parte din totalul global, cu o capacitate de 1256 GW, arată cel mai recent raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energii Regenerabile (IRENA). Capacitatea de producţie din surse regenerabile a crescut cu 295 GW (+9,6%) în 2022. Energia solară a continuat să conducă expansiunea capacităţii de producţie, cu o creştere masivă de 192 GW (+22%), urmată de energia eoliană cu 75 GW (+9%).
Asia a reprezentat din nou aproximativ 60% din noile capacităţi de producţie în 2022, mărindu-şi producţia de energie din surse regenerabile cu 174,9 GW pentru a ajunge la 1,63 TW (48% din totalul global). O mare parte din această creştere a avut loc în China (+141 GW). Capacitatea de producţie din Europa şi America de Nord a crescut cu 57,3 GW (+8,8%) şi, respectiv, 29,1 GW (+6,3%), subliniază sursa citată.
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea de producţie a energiei regenerabile a crescut de la 337 GW în 2013 la peste 569 GW în 2022. Potrivit raportului, în aceeaşi perioadă, capacitatea de producţie a României a crescut cu doar 1,04 GW, ajungând la un total de peste 11 GW. În acest context, cea mai recentă ştire potrivit căreia Hidroelectrica - cea mai mare companie producătoare de energie din România - a semnat un joint-venture cu compania Masdar pentru a dezvolta proiecte solare şi eoliene offshore plutitoare cu o capacitate de 2 GW, este o veste bună.
În următorii câţiva ani, toate modelele de sisteme energetice prevăd o creştere dramatică a cererii de energie electrică pentru a atinge obiectivul net-zero al UE, potrivit unei analize Bruegel. Deoarece părţi substanţiale din cererea de încălzire, transport şi industrie vor trebui electrificate, cererea de energie electrică va ajunge la 4900-6500 TWh în 2050, faţă de 2800 TWh în 2020. Dar recenta criză energetică impune anumite măsuri pentru a proteja consumatorii şi a evita creşterea necontrolată a preţurilor, ca în ultimii doi ani.
Configurarea pieţei energiei electrice este o problemă politică centrală în 2023. Întrucât consumatorii de energie electrică se confruntă cu costuri record ale energiei, UE a promis să abordeze aceste probleme prin modificări ale structurii pieţei. Cel mai recent proiect al Comisiei Europene, aflat în prezent în dezbatere, urmăreşte să schimbe situaţia actuală prin încurajarea contractelor pe termen lung, pentru a decupla preţurile de consum de volatilitatea pe termen scurt de pe pieţele spot şi reducerea influenţei preţului gazelor naturale asupra preţurilor energiei electrice.
Investitorii aşteaptă, de asemenea, noile reglementări ale UE privind piaţa energiei pentru a înţelege ce riscuri sunt atenuate, ce riscuri noi ar putea apărea pe piaţă şi cum va fi impulsionată producţia de energie verde. Însă un lucru este foarte clar. Cererea de energie electrică este în creştere, iar capacităţile actuale de producţie vor trebui să se dezvolte într-un ritm mai accelerat decât în prezent pentru a face faţă acestei creşteri, ceea ce va declanşa şi un val de investiţii, se menţionează în comunicat.