BOGDAN OLTEANU (BNR): "Legea dării în plată nu face distincţie între săraci şi bogaţi şi nu conţine plafoane"

Legea dării în plată nu se referă explicit la locuinţele cu credit ipotecar, iar autorii actului normativ au refuzat introducerea unor plafoane privind veniturile debitorilor, valoarea imobilului şi a condiţiei ca debitorul să nu mai deţină alt imobil, afirmă viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, pe blogul băncii centrale.

"Autorii insistă în discursul public pe ideea micii locuinţe cu caracter rezidenţial. În schimb, evită în textul legii orice circumstanţiere a imobilului ce face obiectul dării în plată. E puţin probabil să vedem o rată însemnată de dări în plată ale locuinţelor; experienţa de până acum arată că debitorii fac efortul de a plăti, iar băncile evită greşeala de a executa silit apartamentele în care locuiesc debitorii ce nu deţin alte imobile. Şi atunci, cine va beneficia? În mod logic, principalii beneficiari vor fi cei bogaţi, nu cei săraci", susţine Olteanu.

Acesta apreciază că neîndeplinirea unei obligaţii asumate prin contract, fără să fie invocată existenţa unui abuz al celeilalte părţi şi fără să fie invocată măcar imposibilitatea de executare, nu este un drept.

"Putem, ca societate, să acceptăm că cei în nevoie să fie ajutaţi să îşi îndeplinească obligaţiile. Nu cred că o societate cu valori solide poate accepta să fie ajutaţi cei care nu au nevoie", spune Olteanu.

Totodată, viceguvernatorul a subliniat că autorii actului normativ "au refuzat sistematic" introducerea unui plafon de venituri pentru debitor ("acum beneficiază atât şomerii, cât şi bancherii"), a unui plafon valoric pentru bunul dat în plată ("acum se aplică pentru garsoniere şi pentru palate, pentru petice de pământ şi pentru bărăgane"), precum şi condiţia ca debitorul să nu mai deţină alte bunuri imobile ("acum se aplică şi celui care are un singur apartament şi locuieşte în el, şi celui cu mai multe case sau terenuri").

El a arătat că singura lege de acest fel existentă a fost aplicată în Spania, dar prevede toate aceste tipuri de plafoane şi impune condiţii "puternic restrictive".

"Desigur, refuzul iniţiatorilor de a lua în considerare experienţa singurei alte legi din Europa poate fi pus pe seama neprofesionalismului dublat de orgoliu, ceea ce în cazul avocatului Piperea este credibil. Lucrurile devin însă dubioase atunci când observăm că şi în alte proiecte aflate pe circuitul de adoptare, precum proiectul privind scăderea ratelor sau cel privind conversia creditelor acordate în franci elveţieni, am observat acelaşi refuz de introducere a unor plafoane. Observ, altfel spus, un discurs public destinat să mascheze introducerea discretă a celor care nu au nevoie în mecanisme de ajutor pentru cei în nevoie", a menţionat Olteanu.

Potrivit oficialului BNR, consecinţa legii pe termen scurt este o chestiune financiară, care se rezolvă întotdeauna, însă cineva trebuie să plătească. Acesta consideră că problema mai gravă este pe termen lung, unde consecinţa legii este una socială.

"Uşurarea poverii pentru dezvoltatorii imobiliari de astăzi va cauza îngreunarea accesului la locuinţe pentru tinerii de mâine. (...) Consecinţa dramatică a adoptării acestei legi va fi creşterea cerinţelor de avans la creditele ipotecare până acolo unde acesta să acopere riscul de dare în plată. O evaluare pesimistă poate duce avansul astfel impus până la 50% din credit, una optimistă îl va situa peste 35%", mai spune Olteanu.

Proiectul de lege care permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat a fost adoptat miercuri, 25 noiembrie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional.

Proiectul de lege va merge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, dacă nu va fi atacat la Curtea Constituţională.

Bancherii şi asociaţiile acestora au criticat dur legea, spunând că periclitează piaţa creditului imobiliar prin restricţionarea drastică a accesului la finanţare, având efecte şi asupra dezvoltatorilor imobiliari şi sectorului contrucţiilor.

"Acest articol urmăreşte să clarifice poziţia juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect şi în limbaj accesibil. Poziţia oficială va ajunge, pe căile normale, la Preşedinţie. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept. În fine colegii de la Direcţiile de specialitate se vor ocupa în aceste zile de demontarea afirmaţiilor false referitoare la numărul de persoane cu datorii restante, la numărul de familii aflate în pericol să îşi piardă locuinţa şi alte asemenea cifre aruncate în dezbatere cu grave neglijente privitoare la ordinul de mărime", a precizat viceguvernatorul BNR în preambulul articolului.