Piaţa instrumentelor cu venit fix a rămas la un nivel destul de redus în 2015, deşi Bursa de Valori Bucureşti a găzduit, anul trecut, o ofertă de obligaţiuni ale Primăriei Capitalei, de 2,2 miliarde de lei, şi una de titluri de stat pentru populaţie, de 100 de milioane de lei, din care investitorii au luat numai 65 de milioane de lei.
De altfel, ofertele au fost cele care au săltat la 2,56 milioane de euro media zilnică a tranzacţiilor cu obligaţiuni, în 2015, de trei ori mai mare faţă de 2014.
Dacă scoatem ofertele din calcul, media zilnică a schimburilor cu titluri cu venit fix la BVB a fost de 0,4 milioane de euro, în 2015, cu 187% mai mare faţă de 2014, potrivit unui raport al Bursei.
Anul 2015 a fost caracterizat de volatilitate în piaţa titlurilor cu venit fix, care au înregistrat performanţe diferite funcţie de maturităţi, a comentat Mihai Lazăr, Head of Sales Treasury and Capital Markets Raiffeisen Bank, adăugând: " Astfel titlutile cu maturităţi de până în trei ani au generat deţinătorilor un câştig superior titlurilor cu maturităţi mai lungi de cinci ani".
În opinia lui Simon Tihon, broker la Prime Transaction, pentru instrumentele cu venit fix, 2015 a fost cel mai bun an, prin prisma valorii tranzacţionate. "Din păcate, tranzacţiile cu aceste instrumente au fost rare, cei care le-au achiziţionat în cadrul ofertelor nefiind dispuşi să le vândă", ne-a declarat domnia sa.
Primăria Bucureşti a atras, în mai 2015, 2,22 miliarde de lei, pentru refinanţarea euroobligaţiunilor din anul 2005, în valoare de 500 milioane de euro, scadente la 22 iunie 2015. Suma a fost împărţită în patru emisiuni, cu maturităţi de 3, 5, 7 şi 10 ani. Valoarea fiecăreia dintre cele patru tranşe este de 555 milioane lei. Emisiunea cu maturitate de 3 ani are un cupon de 2,80%, cea de 5 ani, un cupon de 3,58%, cea de 7 ani, un cupon de 4,43%, iar cea cu maturitate de 10 ani, un cupon de 5,10%.
Cele mai mari schimburi au fost înregistrate pe obligaţiunile Capitalei cu maturitatea în 2018. În ultimele şase luni, volumul pe această tranşă a fost de 67,63 milioane de lei, faţă de 2,83 milioane lei, pe titlurile cu scadenţa în 2020 şi 0,6 milioane de lei, pe cele scadente în 2022, respectiv 2025.
Pe simbolul R1706A, sub care se tranzacţionează titlurile de stat pentru populaţie, lansate cu mare "tam-tam", vara trecută, au avut loc numai 27 de schimburi, în ultimele şase luni, în valoare totală de 17,35 milioane de lei.
Aceste cifre arată cât de departe de realitate erau aşteptările lui Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, care se lăuda că această ofertă o să ajungă şl la ciobanii din vârful muntelui.
• Aşteptări la volatilitate şi în 2016
Simion Tihon se aşteaptă ca interesul în 2016 pentru instrumentele cu venit fix să fie dictat atât de evoluţia aversiunii faţă de risc pentru acţiuni, cât şi de randamentele ofertei de acest tip de instrumente.
Mihai Lazăr a precizat că, în primul trimestru al anului 2016 se aşteaptă ca titlurile de stat să genereze o performanţă bună. Domnia sa a explicat: "Valoarea actuală şi aşteptările investitorilor legate de inflaţie, prima măsură din 2016 a BNR referitoare la eliberarea rezervelor în valută şi declaraţiile cu privire la atenţia acordată evoluţiei ratelor de dobânda pentru RON sunt doar câteva argumente care susţin aşteptările noastre.
Volatilitatea va rămâne prezentă; a doua parte a anului fiind perioada în care este posibil să vedem schimbări de trend în ceea ce priveşte dinamica dobânzilor şi nu numai în România.
Principalii factori de influenţă a dobânzilor în pieţele internaţionale sunt deciziile Băncii Centrale Europene şi FED, evoluţia economiei din China şi preţul materiilor prime, în principal cotaţia petrolului".
Potrivit domniei sale, familiaritatea redusă, structura costurilor de listare dar şi supralichiditatea (masă monetară) sunt unele influenţe care explică ritmul modest al dezvoltării pieţei de obligaţiuni corporate. În opinia domnului Lazăr, preţul competitiv de finanţare asigurat până în prezent de sectorul bancar este un alt motiv pentru care finanţarea companiilor a avut în rare cazuri ca sursă piaţa de capital.
Mihai Lazăr, Raiffeisen: "Principalii factori de influenţă a dobânzilor în pieţele internaţionale sunt deciziile Băncii Centrale Europene şi FED, evoluţia economiei din China şi preţul materiilor prime, în principal cotaţia petrolului".