Bursa de la Bucureşti a continuat să urmeze linia burselor vest-europene şi a scăzut cu 0,52%, într-o piaţă apatică, unde un deal cu 2,11% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC) a ridicat lichiditatea la 36,5 milioane lei (8,1 milioane euro).
Piaţa a fost pe roşu încă din primele minute, iar volumele de tranzacţionare au continuat să fie reduse, la fel ca în precedentele şedinţe.
Cu puţin înainte de închiderea şedinţei a fost realizată o tranzacţie negociată cu 2,11% din acţiunile Rompetrol Rafinare, pentru 29,8 milioane lei (6,6 milioane euro). Deal-ul a fost realizat la 0,032 lei/acţiune, preţ similar ultimei cotaţii de luni.
Titlurile au fost transferate între două companii din grupul Rompetrol, în condiţiile în care acţiunile libere la tranzacţionare pe bursă mai reprezintă doar 0,66% din capitalul social al companiei. The Rompetrol Group şi alte companii din grup deţin 54,65% din acţiunile Rompetrol Rafinare, iar statul deţine prin OPSPI 44,69% din titluri.
Pe piaţa principală, acţiunile Rompetrol Rafinare au scăzut cu 3,44%, la 0,0309 lei, pe un rulaj de doar 2.500 de lei.
Datorită deal-ului cu acţiuni Rompetrol Rafinare, lichiditatea pieţei acţiunilor a urcat la 36,5 milioane lei (8,1 milioane euro) şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni. Rulajul este, totodată, de peste cinci ori mai mare decât lichiditatea de luni, de 6,7 milioane lei (1,5 milioane euro).
Brokerii cred că bursa nu va fi influenţată vizibil de succesul operaţiunii prin care Finanţele au vândut marţi obligaţiuni de 750 milioane euro pe pieţe externe.
"Poate în mică măsură, dar este un semnal că existăm şi noi. Mai degrabă, aş zice că cineva poate deveni interesat de acţiuni abia peste mai mult timp. Adică un investitor străin să descopere şi piaţa de acţiuni, prin atenţia pe care eurobondurile ar avea-o la un moment dat", a declarat directorul de tranzacţionare al casei de brokeraj Transilvania Capital, Bogdan Ceuca, citat de Mediafax.
El crede că exceptând factorii externi, bursa locală poate fi animată pe termen scurt doar de oferta secundară prin care statul vrea să vândă 15% din acţiunile Transgaz.
"Alte privatizări prin BVB nu mai pot fi făcute din cauza timpului scurt până la finele anului. La Oltchim trebuie să fie finală varianta de privatizare şi să se şi facă (privatizarea -n.r.) pentru a putea vorbi mai departe. Pe piaţa noastră interesul este încă scăzut, avem volume zilnice de tranzacţionare de circa 2 milioane euro, dar media zilnică a ultimelor 100 de zile este de aproximativ 7 milioane euro. Toţi aşteptam ceva, iar acel ceva poate fi generat de o privatizare, de o ştire pozitivă, sau decizii ale băncilor centrale", a afirmat brokerul.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,36%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, era cu 0,38% sub nivelul de luni. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii aus-triece Erste (EBS), a încheiat în scădere cu 0,43%.
În acelaşi timp, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 0,35%, iar indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul petrolier, a scăzut cu 0,18%.
Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide din piaţa principală, cu operaţiuni de 3,2 milioane lei, iar preţul a scăzut cu 0,57%, la 0,5275 lei.
• Pe Rasdaq, investitorii au preferat "Albalact"
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 752.000 de lei, valoare cu mult peste rulajul de luni, de numai 93.000 de lei.
Acţiunile Albalact (ALBZ) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 383.000 de lei, iar preţul a cres-cut cu 1,47%, la 0,138 lei.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,9%.
"Deocamdată, toţi se uită spre şedinţa Băncii Centrale Europene de joi (când urmează să fie stabilit noul program de achiziţii de obligaţiuni suverane, menit să sprijine ţări ca Spania şi Italia, aflate sub presiunea pieţelor financiare - n.r.), deoarece aşteptările sunt mai mari ca Europa să facă ceva mai repede decât SUA", a mai spus brokerul.