Ca să reflecte realitatea economică, Bursei îi lipseşte reglajul fin

Răzvan Paşol, preşedintele "Intercapital Invest", menţionează într-un studiu, că se impune clarificarea situaţiei Bursei de Valori Bucureşti care este o piaţă eterogenă deoarece doar două din cele 61 de societăţi lis-tate, respectiv Petrom Bucureşti şi BRD Groupe Société Générale, reprezintă mai mult de două treimi din capitalizarea bursieră totală (68%). Domnia sa este de părere că "Bursa, deşi este eterogenă, reflectă destul de bine starea actuală a economiei româneşti, care produce într-o mare măsură produse cu un grad redus de prelucrare şi într-o măsură mai mică produse cu un grad ridicat de prelucrare, precum bunuri de capital sau cele de folosinţă îndelungată".

Sectoarele de vîrf, precum farmaceutice şi tehnologia, aflate la mare preţ pe alte pieţe, sînt extrem de slab reprezentate la Bursă prin numai doi emitenţi.

Cele mai performante acţiuni tranzacţionate la BVB sînt cele ale companiilor "Bermas" Suceava (producător de bere) şi "Vel Pitar" Rîmnicu Vîlcea (societate de panificaţie), cu un randament mediu anual de 63%, se arată în acelaşi studiu.

O evoluţie atipică au avut-o titlurile societăţii "Grupului Industrial Electrocontact", cu o rentabilitate anuală de 89%.

Un alt sector performant a fost cel al serviciilor financiare cu un randament mediu anual de 51% (performanţele au fost înregistrate nu numai de creşterile de preţ, dar şi de majorările de capital din fonduri proprii sau dividende).

La nivelul întregii pieţe, rentabilitatea medie anuală a fost de 44%, calculată ca medie aritmetică, deci nefiind influenţată prea mult de societăţile cu capitalizare bursieră mare. Rentabilitatea medie a acţiunilor de la prima categorie este apropiată de valoarea calculată pe baza tuturor emitenţilor (44%), ceea ce arată faptul că acţiunile lis-tate la Bursă cresc de regulă în acelaşi ritm.

Reperul din piaţă în ceea ce priveşte evaluarea corectă a cotaţiilor acţiunilor este preţul şi acesta ar trebui să evalueze corect firmele atît din punct de vedere al profiturilor înregistrate, cît şi al capitalurilor. Acest lucru nu se întîmplă la Bursa de Valori datorită discrepanţelor dintre cele două metode. Răzvan Paşol a găsit o explicaţie acestui fenomen: "Faţă de capitalurile cu care operează emitenţii listaţi la Bursă, profitabilitatea firmelor este în general, sub potenţial, iar profiturile mult mai mici obţinute duc la valori ale indicatorilor mult mai mari". Apare astfel, o situaţie la Bursă care reflectă economia reală: societăţile cu prea multe active şi potenţial supracapitalizate, dar care nu reuşesc să atingă o performanţă economică aşteptată. Domnul Paşol consideră: "Discrepanţa este şi mai mare, dacă ne gîndim la faptul că inflaţia a erodat multe din capitalurile firmelor, astfel încît valoarea reală a acestora ar trebui să fie mai mare, iar indicii de profitabilitate să fie mai mici".

Cea mai mare rată de profitabilitate a veniturilor se înregis-trează în domeniul serviciilor (în special cele financiare), res-pectiv de 37,8%.

Din nou Bursa reflectă o tendinţă manifestată şi la nivelul economiei reale. Rentabilitatea ridicată a veniturilor în domeniul serviciilor financiare a însemnat şi randamente foarte bune pentru investitori în acţiunile societăţilor din acest sector.

Un alt domeniu profitabil este cel farmaceutic. Bursa reflectă performanţele reduse ale economiei româneşti în ansamblu: rate medii de profitabilitate de sub 5% pentru firmele din domeniul bunurilor de capital, bunurilor de folosinţă îndelungată, bunurilor de larg consum şi energiei. Cei mai mulţi reprezentanţi care distribuie dividende sînt din acelaşi sector performant, respectiv cel al serviciilor financiare, urmat de sectorul bunurilor de capital (41,7% din emitenţi au distribuit dividende). În rest, procentul este mai mic. Cele mai mari randamente din dividende s-au obţinut de la firmele din sectoarele bunurilor de capital (15,1%), bunurilor de larg consum (13,1%), materii prime (11,6%) şi servicii financiare (12,5).